Genocid comunist

TEROAREA ROŞIE // Troica specială a NKVD-ului a executat 2.424 de persoane în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească

După şapte zile de activitatse în arhivele MAI, Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar dezvăluie date şi documente şocante legate de acţiuni de genocid. La ordinul Troicii instituite de Moscova în RASSM, formată din ministrul de Interne, procurorul general şi primul secretar al Partidului Comunist, în perioada august 1937 – noiembrie 1938, au fost împuşcate peste 2424 de persoane, alte 236 de persoane fiind condamnate la ani grei de muncă în lagărele de concentrare staliniste. Potrivit lui Gheorghe Negru, membru al comisiei, cota persoanelor care urmau a fi arestate şi nimicite era dictată de Moscova. Potrivit unuia dintre documentele găsite în arhiva MAI,  „planul” dictat de Moscova prevedea în fază iniţială să fie arestate 700 de persoane, dintre care 200 de persoane să fie pedepsite cu moartea, iar 500 să fie deportate.
Maşinăria terorii

Troica specială se întrunea de obicei de 2-3 ori pe zi, dar erau şi cazuri când făceau mai mult de 10 şedinţe. Uneori lipsea unul din reprezentanţii acesteia, dar judecata oricum avea loc. Rareori era prevăzută pedeapsa cu deportarea în lagăre, cele mai multe sentinţe prevedeau executarea prin împuşcare. „De exemplu, la şedinţa din 15 aprilie 1938, din 102 dosare examinate, toţi au fost împuşcaţi. La 22 aprilie, ziua când s-a născut Ilici, au fost examinate 230 de dosare. Prin urmare, sub forma de cadou cu acest prilej, toate aceste persoane au fost condamnate la moarte”, a precizat Mihai Taşcă, secretarul comisiei.
Cetăţenii erau arestaţi pe motiv că ar fi fost „culaci”, termen care, potrivit membrilor comisiei, se asocia cu „contrarevoluţionar”, erau învinuiţi de spionaj, că ar fi defăimat puterea sovietică sau că ar fi făcut agitaţie contra conducătorului de partid, adică a lui Stalin. Potrivit protocolului nr. 54 al Troicii speciale a NKVD-ului, Ion Grădinar din s. Parcani, raionul Tiraspol, este condamnat la moarte la 28 aprilie 1938 pe motiv că ar fi membru al unei organizaţii contrarevoluţionare şi că ar fi făcut agitaţie  antisovetică în colhoz. Jurja Ion, originar din Basarabia, fost conducător de raion, a fost condamnat la 3 noiembrie 1938 pentru spionaj în favoarea României şi acţiuni de subminare a puterii sovietice. În document se spune că vinovatul nu şi-a recunoscut vina. Sentinţa e să i se confişte averea şi să fie împuşcat.
În 1937, represiunile au fost îndreptate contra aşa-zişilor românizatori, aceştia fiind însă oameni simpli, majoritatea loiali Uniunii Sovietice.
Scopul acestui genocid, potrivit lui Gheorghe Negru, a fost de a distruge elitele locale. Din documentele descoperite în arhivele MAI mai reiese că dacă un ţăran putea fi condamnat la 10 ani de închisoare pentru că ar fi furat o mână de grâu sau un ştiulete de porumb, reprezentanţii puterii, pentru sustragerea unor sume mari de bani, erau pedepsiţi cu eliminarea din funcţie sau în cel mai rău caz cu expulzarea din partid, acesta fiind unul din principiile după care funcţiona maşinăria terorii.
1946 existau 10 mii de lichidatori

Gheorghe Paladi, un alt membru al comisiei, a declarat că în 1940-41 şi apoi în 1944 Troica specială nu mai activa. Odată cu intrarea sovieticilor în Basarabia, au fost iniţiate razii cu scopul de a identifica duşmanii regimului sovietic. În acest scop, a fost creată secţia de luptă contra banditismului, care lucra în colaborare cu organele de miliţie şi grănicerii.
Un aspect inedit îl constituie crearea detaşamentelor de lichidare  care au activat în perioada 1941 – 1946. În 1946, din acestea făceau parte circa 10 mii de lichidatori.
Comisia are acces la arhive

Membrii comisiei au declarat că, în timpul apropiat, poate chiar săptămâna aceasta, vor începe lucrul în arhivele Serviciului de Informaţii şi Securitate. Până în prezent, nu s-au ciocnit cu probleme legate de accesul la arhive. Cereri prin care au solicitat accesul la informaţia din arhive au fost înaintate şi conducerii Arhivei Naţionale şi MAEIE. În cadrul şedinţei comisiei interdepartamentale pentru protecţia secretului de stat din 8 aprilie a fost aprobată desecretizarea arhivelor din perioada anilor 1974-1984 și 1985-1991.