Gavriliță vrea să ușureze povara miliardului furat

Ministerul Finanţelor aşteaptă de la Banca Națională a Moldovei propuneri pentru a reduce povara furtului miliardului plasată pe umerii cetăţenilor

Ministerul Finanțelor pledează pentru eliminarea dobânzii pe care trebuie să o achite cetățenii pentru acoperirea găurii create de furtul miliardului. Despre aceasta a comunicat ministra Finanţelor, Natalia Gavriliţă, specificând că banii furați în urma fraudei bancare trebuie întorși de cei care au pus la cale și au beneficiat de acest jaf.

„Am susținut asta în opoziție și o susținem și acum, accentuând importanța unei procuraturi independente, care să investigheze frauda și să pedepsească beneficiarii”, a accentuat Gavriliţă. În prezent, în afară de banii furați, din bugetul de stat se plătește și o dobândă de 1,4% până în 2026 și de 5,3% până în 2041 Băncii Naționale a Moldovei. Dobânda se achită pentru a asigura stabilitatea Băncii Naționale.

Primul pas pe care îl poate face Ministerul Finanţelor pentru a diminua povara pusă pe umerii cetățenilor este să încerce să elimine dobânda, care urmează să fie plătită din buzunarul contribuabililor. În 2020, aceasta va constitui 613 milioane de lei.

„Vom analiza și vom identifica alte soluții pentru a asigura stabilitatea Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Dar, în primul rând, BNM trebuie să vină cu propuneri pentru a rezolva această problemă”, a conchis Gavriliţă.

Proiect avizat negativ de CNA

Amintim că în mai 2016, Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a avizat negativ proiectul de transformare a banilor furaţi în datorie de stat. CNA a atras atenţia că deşi BNM a acordat credit, prin garanţiile asumate de guvernele Leancă şi Gaburici, celor trei bănci – Banca de Economii, Banca Socială și Unibank – cu o dobândă de 0,1%, statul, prin intermediul Ministerului Finanţelor, se angajează să restituie datoria cu o dobândă deja de 5,3% până în 2041.

În avizul CNA din 18 mai 2016 semnat de directorul instituţiei, Viorel Chetraru, se atrage atenţia: „Nu sunt clare criteriile de care s-au ghidat autorii proiectului la stabilirea termenului de 25 de ani de acordare a creditului”; „o incertitudine constituie şi mărimea dobânzii de 5% plătită de stat BNM, deoarece, potrivit contractelor încheiate între BNM şi BEM, Banca Socială şi BC Unibank, mărimea dobânzii era de 0,1%. În final, CNA a constatat că „proiectul este unul care afectează grav drepturile şi interesele fundamentale ale cetăţenilor, garantate prin lege”.

În pofida acestui fapt, proiectul de lege a fost aprobat prin asumarea răspunderii de către Guvernul Filip şi, ulterior, a fost promulgat de fostul preşedinte Nicolae Timofti.

Propuneri: gaură acoperită din activitatea bancară

Experţii de la „Expert-Grup” au identificat câteva măsuri alternative prin care s-ar fi putut evita majorarea datoriei de stat cu 37 la sută (până la 25,1 miliarde lei). Aceştia susţin că sunt puţine şanse ca datoria să scadă din contul recuperării banilor, aşa cum promiteau fostul preşedinte al Parlamentului, Andrian Candu, și fostul premier Pavel Filip.

„Procesul de recuperare a banilor furaţi din cele trei bănci se derulează lent şi netransparent, iar cercetările penale de până acum au rezultate modeste, cel puţin, din perspectiva celor vizibile”, se menționa în nota experţilor.

Experţii au propus să fie creat un fond special la nivelul bugetului din care, eşalonat, să fie întoarsă datoria către BNM. Veniturile la fondul respectiv ar trebui specificate expres ca fiind din realizarea activelor băncilor lichidate, din banii rezultaţi din investigaţiile demarate sau alte surse excepţionale, cum ar fi profitul BNM transferat anual la bugetul de stat.

Prin urmare, efectul pozitiv ar fi fost că datoriile către BNM nu ar fi fost stinse din veniturile acumulate la buget în urma încasării taxelor şi impozitelor contribuabililor, ci din surse care ţin nemijlocit de activitatea bancară.

O altă soluţie propusă de „Expert-grup” se referă la convertirea datoriei într-un fond de investiţii. Conform acestei opţiuni, resursele financiare colectate din buget nu ar fi fost achitate către BNM, ci s-ar fi creat un fond care ar fi gestionat aceşti bani şi ar fi oferit credite accesibile pentru micul business. Acest pas ar fi asigurat o cu totul altă percepţie a populaţiei, banii fiind puşi în serviciul şi în ajutorul acesteia.

Comisia parlamentară cere anchetarea lui Drăguţanu, Leancă, Arapu şi Candu

Între timp, Comisia parlamentară privind devalizarea sistemului bancar condusă de vicepreşedintele Parlamentului, Alexandru Slusari, a sesizat Procuratura Generală şi Ministerul Afacerilor Interne, solicitând declanşarea unei proceduri de urmărire penală pe numele fostului şef al BNM, Dorin Drăguţanu, a fostului premier, Iurie Leancă, a ex-preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, şi a fostului ministru al Finanţelor, Anatol Arapu.

Comisia de anchetă a constatat că, după ce Guvernul a decis acordarea garanțiilor de stat pentru creditele de urgenţă acordate de BNM în valoare de 9,5 miliarde de lei, cele trei bănci au activat fără a dispune de o administrare specială de stat și au sustras sume colosale de bani din sistemul bancar al R. Moldova.

„Așadar, conducerea Guvernului și a Băncii Naționale au admis cel puțin o neglijență crasă în serviciu, neasigurând imediat după acordarea garanțiilor de stat control asupra Băncii de Economii, Unibank și Banca Socială. Reamintim că garanțiile de stat au fost ulterior transformate în datorie de stat pusă pe umerii cetățenilor cu dobânda de 5,3%”, se spune în concluziile comisiei de anchetă.

În replică, fostul premier Iurie Leancă a emis un comunicat de presă în care îl califică pe Slusari „legumă”. „Când pui un agronom să „investigheze” o fraudă bancară, riști ca pe câmpul de infractori să pună „sperietori”. Acest expert în legume, pe nume Slusari, folosește tribuna Parlamentului pentru a face declarații politice răsunătoare (ca un papagal, pentru că astfel de declarații “le cântă” șeful său de partid la TV de ani de zile), în încercarea de a-și ascunde în fața propriului electorat incapacitatea de a-și respecta promisiunile și de a contribui la ridicarea nivelului de trai al cetățenilor moldoveni”.

Potrivit lui Leancă, Slusari ar comite o imixtiune în actul justiției

„Altfel spus, Comisia lui Slusari poate doar să creadă că a constatat existența sau inexistența unor fapte, poate să întocmească un raport cu intimele lor concluzii și să îl trimită unde vor ei și să facă ce vor ei cu el, dar în niciun caz nu pot cere inițierea unui dosar penal. Prin această solicitare s-au îngropat total, și-au bătut joc de banii cetățenilor care i-au ales să facă legi bune, nu să se ocupe cu demagogii. Prin această solicitare pe care a semnat-o cu propria mână, Slusari devine el însuși pasibil de tragere la răspundere”, a conchis Leancă.

„Pe lângă cele două facultăți de istorie și drept sunt foarte mândru că mai pricep și în legume. Și în fructe. Și în culturile cerealiere și tehnice, exportul cărora a fost monopolizat în perioada Guvernului Leancă. Dar, spre deosebire de unii așa-ziși demnitari, eu niciodată n-am fost legumă în nicio funcție pe care am deținut-o. Sunt deprins să spun lucrurilor pe nume”, i-a replicat Slusari lui Leancă.

Slusari a mai precizat: Comisia a stabilit că fostul premier se face culpabil de faptul că a cedat gratis 23% din acțiunile unei bănci de importanță sistemică și a permis unui grup de acționari suspecți să ia sub control Banca de Economii, cel mai probabil la sugestia fostului său şef de partid, Vlad Filat.

„La întrebarea în cadrul audierilor de ce imediat după acordarea garanțiilor de stat în cele trei bănci nu a fost introdusă administrarea specială de la BNM, Iurie Leancă a răspuns că nimeni nu i-a spus că așa e mai bine. Am suficiente fapte ca să nu-i încredințez dlui Leancă nici măcar creșterea legumelor”, a conchis Slusari.