Gastarbeiterii au ignorat jocul Moscovei

CEC: „Aglomeraţia din faţa secţiei de votare de la Ambasada Republicii Moldova la Moscova, regizată”

 

coada-moscova_alegeri-Republica-Moldova

După alegerile parlamentare din R. Moldova, Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a emis un comunicat în care se arată nemulţumit de modul în care au fost organizate acestea pe teritoriul Federaţiei Ruse. Potrivit oficialităţilor ruse, „sute de mii de cetăţeni moldoveni” ar fi fost privaţi de posibilitatea de a vota, din moment ce pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost deschise doar cinci secţii de votare. Ministerul rus de Externe se arată convins că concluziile privind caracterul transparent şi democratic al alegerilor nu se potrivesc „cu încălcările flagrante produse la pregătirea şi desfăşurarea scrutinului”.

MAE rus concluzionează că ultimul scrutin din R. Moldova ar demonstra că „un număr semnificativ de cetăţeni au optat pentru dezvoltarea relaţiilor cu Federaţia Rusă şi pentru conectarea R. Moldova la procesul de integrare în spaţiul eurasiatic”. Experţii din R. Moldova sunt de părere că autorităţile ruse confundă în acest caz scrutinul cu un referendum consultativ.

Buletine neutilizate

Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Andrei Volintir, a declarat că în cadrul ultimului scrutin au fost respectate toate normele legale, iar opiniile MAE rus nu reflectă realitatea. „Noi avem alte informaţii decât cele enunţate de autorităţile ruse. Îmbulzeala şi cozile au fost la o anumită oră în faţa Ambasadei R. Moldova la Moscova şi au durat atâta timp cât au fost acolo camere de luat vederi. Apoi au dispărut. Toţi cei care au dorit au votat până la închiderea secţiilor de votare. Mai mult ca atât, au rămas buletine de vot neutilizate, fapt care demonstrează că nu au mai fost chiar sute de mii de oameni după cum afirmă autorităţile ruse. Dacă ar fi fost într-adevăr atâţia doritori să voteze, cu siguranţă, ar fi fost utilizate toate cele 6000 de buletine de vot”, a spus Volintir.
Secretarul CEC a mai precizat că, în prealabil, pe teritoriul Federaţiei Ruse au fost înregistrate 700 de persoane cu dorinţa de a vota. MAEIE, când a decis să deschidă cele cinci secţii de votare, a ţinut cont de faptul că, în 2010, în cele patru secţii de votare deschise pe teritoriul Federaţiei Ruse au votat doar 4100 de persoane, iar în 2009 a fost deschisă doar o singură secţie de votare.

De aceeaşi părere este şi preşedintele CEC, Iulian Ciocan: „Dacă analizați procesele-verbale venite din cele cinci birouri din Federația Rusă, ați vedea că în niciun birou nu s-a depistat deficit de buletine, în niciun birou nu s-a refuzat niciunui alegător să voteze. Toți care au dorit să voteze au putut să o facă. Mai mult, la biroul deschis în ambasadă a fost atestată cea mai mare aglomerație în prima jumătate a zilei, în timp ce, la sfârșitul zilei, nu mai erau practic alegători. Concluziile să le tragă sociologii și politologii. Noi am creat toate condițiile, au fost suficiente buletine”, a declarat acesta într-un interviu pentru „Europa Liberă”.

Observatorii n-au constatat abateri grave

Pavel Postică, director al Programului Monitorizare Procese Democratice din cadrul Asociației „Promo-LEX”, a declarat pentru JURNAL că observatorii naţionali şi internaţionali, care au monitorizat alegerile, deşi au constatat abateri, acestea nu au fost în măsură să influenţeze rezultatele alegerilor, care s-au desfăşurat în mod liber şi democratic. „Declaraţia precum că mii de cetăţeni nu ar fi avut posibilitatea să-şi exercite dreptul la vot în Federaţia Rusă nu corespunde realităţii. Cert e că nici cele 6000 de persoane care ar fi putut vota la Moscova nu s-au prezentat la secţiile de votare. Încălcările înregistrate de observatori nu sunt de natură să permită cuiva, cu atât mai mult unui actor extern, să spună că alegerile nu au decurs transparent şi democratic”, a spus el.

În ce priveşte vectorul extern al R. Moldova, trebuie să existe o diferenţă între un referendum consultativ la tema respectivă şi suportul alegătorilor pentru partidele politice care îşi propun un domeniu sau altul de integrare, consideră expertul. „Noi am avut alegeri parlamentare, şi nu un referendum consultativ privind determinarea vectorului extern. Din acest considerent, supoziţiile autorităţilor ruse privind dorinţa cetăţenilor R. Moldova de a adera la Uniunea Eurasitică sunt lipsite de suport atât juridic”, a mai spus Postică.

Dodon, ignorat de gastarbeiteri

În total, în Federaţia Rusă au votat 9610 de alegători. Circa 72% din aceştia şi-au dat votul pentru Blocul electoral „Moldova – Uniunea Vamală”. Partidul Socialiştilor, condus de Igor Dodon, care a figurat în spoturile publicitare alături de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a obţinut circa 25% din voturi, iar PCRM – circa 10%. Potrivit reprezentanţilor Misiunii de monitorizare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), alegerile parlamentare organizate în Republica Moldova s-au desfăşurat în mod „democratic şi liber”. Observatorii OSCE nu au sesizat încălcări în desfăşurarea scrutinului sau în procesul de numărare a voturilor.
„Observatorii au semnalat progrese ale societăţii civile din Republica Moldova. Foarte bine organizate, aceste alegeri le-au oferit alegătorilor posibilitatea de a vota candidatul preferat”, a spus Emin Onen, şeful Misiunii OSCE din Republica Moldova.