Gânduri în plic

Liliana Ganga-RosteaCredeam în magie și eram sigură că în viața mea acest lucru trebuia să se întâmple ca un bliț sau deloc. Eram oarecum pregătită pentru deloc și nu m-ar fi preocupat dacă statutul meu social nu i-ar fi îngrijorat atât de mult pe cei apropiați.

Noi ne-am văzut o singură dată și jumătate. În total, două ore, cu tot cu floare, cafea, dialog despre nimicuri, schimb de telefoane. La a doua întâlnire eram aproape căsătoriți.

Ne-am căsătorit. Am plecat departe cu un bărbat necunoscut. În primul an, mama, care știa cel mai bine că nu-i suflu nimănui în borș, se uita neliniştită la toate microbuzele ce veneau de la Chișinău. Şi tata nutrea un grăunte de neliniște.

Au trecut 7 ani de la bliț. Pe mama n-o mai preocupă microbuzele, tata s-a liniștit. Ne leagă două SENSURI superioare ambițiilor, apartenenței etnice și politice, o zeamă dreasă ca la soacră-mea acasă și ziua de azi.

Liliana Ganga-Rostea

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău