FURTUL MILIARDULUI // Rapoartele Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor versus declarațiile lui Gofman

spalare

Chiar dacă Mihail Gofman, fostul șef adjunct al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), a ieșit recent cu declarații răsunătoare despre schemele prin care sistemul bancar din Republica Moldova a fost jefuit de aproape un miliard de dolari, în rapoartele de activitate din ultimii ani ale acestei instituții nu se menționează aproape nimic despre tranzacțiile suspecte de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Portalul Anticorupție.md a analizat raportele anuale ale SPCSB din 2012 și până în prezent. Din documente rezultă că, pentru prima dată, Serviciul a sesizat că la cele trei bănci se întâmplă lucruri suspecte abia în 2015. De asemenea, instituția face publică suma creditelor neperformante acordate de Banca de Economii unor companii delicvente și interpuse – 13 miliarde de lei.

Potrivit raportului, în 2015, o parte din bunurile care aparțin învinuiților în așa-zisul dosar al miliardului furat au fost sechestrate, suma bunurilor sechestrate fiind de circa 75 de milioane de lei. „Actualmente, SPCSB oferă suport informaţional pe cauza penală nr. 2014978151, pornită conform indicilor de infracțiune prevăzută de art. 335 Cod penal a Republicii Moldova (abuz în serviciu) comis de către factorii de decizie ai Băncii de Economii S.A. Astfel, au fost expediate informații cu privire la creditele ilegale acordate pe perioada 2013 – 2014 de către Banca de Economii S.A. societăților delicvente şi interpuse în sumă de cca 13 miliarde lei. Totodată, s-au identificat companiile off-shore pe adresa cărora au fost expediate mijloacele creditare, urmare a cooperării cu serviciile similare din Letonia, Marea Britanie, România, Estonia şi Federația Rusă fiind identificaţi gestionarii conturilor acestor companii, cât şi destinaţia ulterioară a mijloacelor băneşti”, se arată în raportul de activitate al SPCSB pentru anul 2015”.

Și asta chiar dacă Mihail Gofman a declarat recent că în 2013 a făcut parte dintr-un grup secret pentru investigarea fraudelor din domeniul bancar din care mai făceau parte angajaţi ai Procuraturii Generale, SIS, BNM. Acest grup de anchetă a descoperit în mici detalii cum a avut loc jaful din sectorul bancare și ar fi anunțat, încă la începutul anului 2014, conducerea statului.

În raportul oficial din 2014 al SPCSB, despre tranzacțiile suspecte din sectorul financiar-bancar însă se menționa că ar fi în descreștere. „Dacă numărul tranzacţiilor limitate şi în numerar au înregistrat o creştere în comparaţie cu anul 2013, care se datorează intensificării operaţiunilor investiţionale şi de creditare, atunci diminuarea numărului de tranzacţii suspecte cu 26% se datorează fortificării calitative a procesului de analiză a tranzacţiilor în cadrul a 22 de instituţii bancare, ca urmare a şedinţelor de lucru privind conformarea la rigorile legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterea spălării banilor efectuate de către colaboratorii SPCSB pe parcursul anului. Valoarea tranzacţiilor suspecte în valuta USD şi EURO a înregistrat o majorare cu 6% şi respectiv 46% în comparaţie cuanul trecut datorită intensificării relaţiilor economice cu Uniunea Europeană”, se precizează în document.

În schimb, în 2014, SPCSB a descoperit așa-zisa „spălătorie rusească”, prin care 18 de miliarde de dolari proveniți din Federația Rusă au fost legalizați prin intermediul unor ordonanțe emise de judecători din R. Moldova.

„În baza ordonanţelor emise de Judecătoriile sectoarelor Centru, Ciocana, Rîşcani, Buiucani ale mun. Chişinău, Judecătoria Comrat, Căuşeni, Drochia, Ungheni, Teleneşti şi Judecătoria Economică de Circumscripţie, executorul judecătoresc a încasat în mod solidar mijloace băneşti de la conturile companiilor din Federaţia Rusă, având la bază neonorarea obligaţiilor de către „debitori” faţă de „creditori”, stipulate în contractele de împrumut. Ulterior, în baza ordonanţelor emise de instanţele de judecată în perioada martie 2011 – februarie 2014, mijloacele băneşti au fost încasate prin intermediul a 19 instituţii bancare înregistrate în diferite regiuni ale Federaţiei Ruse de la aproximativ 89 de companii nerezidente înregistrate în Federaţia Rusă. După încasarea forţată a mijloacelor băneşti de către executorul judecătoresc direct din conturile bancare corespondente deţinute la BC „M” S.A. de companiile înregistrate în Federaţia Rusă, mijloacele financiare au fost convertite din rublele ruseşti în USD, EURO şi transferate în beneficiul companiilor nerezidente înregistrate în zonele off-shore. În baza materialelor acumulate au fost pornite trei cauze penale pe abuz în serviciu şi spălare de bani”, raporta SPPS.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)