Fumatul sub controlul legii

foto centralCei îi aşteaptă pe producătorii de tutungerie şi pe fumători în cazul în care proiectul de lege cu privire la controlul tutunului va fi votat în Parlament

Statisticile înfiorătoare privind daunele fumatului se pare că nu şi-au făcut efectul. Anual, sute de persoane îşi pierd viaţa ca urmare a unei boli cauzate de fumatul excesiv. Pentru a reduce numărul decesurilor a fost elaborat un proiect de lege cu privire la controlul tutunului. Prevederile proiectului i-a nemulţumit pe producătorii de ţigări, care s-au arătat deranjaţi de faptul că, la elaborarea proiectului în cauză, nu au fost luate în calcul şi doleanțele lor. „Acest proiect, dacă va fi votat, va fi o lovitură dureroasă pentru toţi producătorii, dar nu vom avea de ales şi va trebui să ne conformăm”, a declarat pentru JURNAL reprezentantul unei companii care vinde produse de tutungerie.

Persoanelor supărate că sunt expuse fumului de ţigară în locurile publice ar putea să li se facă dreptate. Proiectul de lege cu privire la controlul tutunului aprobat în decembrie 2013 de cabinetul de miniştri prevede că orice persoană care devine involuntar fumător pasiv are dreptul să ceară despăgubiri de la producătorul de ţigări sau persoana juridică responsabilă de spaţiul public în care se fumează.

Până atunci însă, urmează ca proiectul de lege să fie votat în Parlament. Un lobby în acest sens l-a făcut prim-ministrul Iurie Leancă, ce, prin intermediul unui spot video izbitor de asemănător cu cel al omologului său rus, îndeamnă cetăţenii să renunţe la fumat şi, la fel ca Medvedev, menţionează că proiectul de lege nu este îndreptat împotriva fumătorilor, ci a fumatului.

Nu ne vom axa pe drepturile de autor, ci vom analiza proiectul respectiv. Printre cele mai importante reguli pe care le impune documentul sunt interzicerea fumatului în spaţiile publice închise / semiînchise, locurile de muncă şi în mijloacele de transport public.

Conform proiectului, urmează să fie rectificat articolul 91 din Codul Contravenţional. Astfel, poliţiştii urmează să sancţioneze nu doar persoanele care consumă alcool în locurile interzise, ci şi fumătorii. Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne nu-şi imaginează cum ar putea fi realizată această prevedere şi sunt de părere că măsura ar putea fi aplicată în cazul persoanelor juridice, adică proprietarii localurilor care nu se vor conforma prevederilor şi vor permite fumatul în spaţiile închise, în cazul persoanelor fizice (fumătorii de rând) va fi mai complicat.

„Adică, va trebui să fugim după fiecare fumător ca să-i aplicăm amendă pentru că a tras o pipă în locul public?”, se întreabă nedumerit un poliţist. Dacă proiectul de lege va fi votat în plenul Parlamentului, răspunsul la întrebarea poliţistului va fi afirmativ.

În document se mai menţionează că urmează să fie completată Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului care va mai trebui să asigure respectarea legislaţiei privind interzicerea fumatului în spaţiile publice şi, în cazul în care constată încălcări, să aplice sancţiuni.

Persoanele fizice care vor încălca prevederile noii legi vor fi amendate cu până la 3.000 de lei, iar agenții economici riscă sancțiuni până la 10 mii de lei, riscând astfel să rămână fără licență de activitate pe o perioadă de șase luni.

Tabagismul omoară anual aproximativ 6 mil. de oameni

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fumatul îi ucide pe jumătate dintre cei care îl practică. Tabagismul omoară anual aproximativ 6 mil. de oameni. Peste 5 mil. dintre aceştia sunt consumatori sau foşti consumatori, şi peste 600000 de nefumători involuntar expuşi fumatului.

Dacă nu va fi luată nicio măsură de urgenţă, numărul anual al acestor decese ar putea atinge peste 8 mil. până în 2030. Peste 80% dintr-un miliard de fumători trăiesc în ţări cu venit mic sau mijlociu. Chiar dacă tabagismul se reduce în unele ţări cu venit ridicat sau intermediar superior, consumul total de produse de tutun creşte la nivel mondial.

 

Fumătorii riscă să fie daţi în judecată

„Într-o zi, în timp ce ieșeam de la sport, doi fumători mi-au stricat dispoziția pe o săptămână întreagă. Au scos un nor de fum care m-a făcut să nu pot dormi până la ora 02.00”, şi-a povestit experienţa neplăcută ministrul Sănătăţii, Andrei Usatîi. Dacă legea antifumat ar fi fost deja în vigoare, ministrul ar fi putut să-i acţioneze în judecată pe fumători.

Potrivit premierului Iurie Leancă, este inevitabilă o eventuală rezistenţă nu atât din partea fumătorilor, cât din partea producătorilor de ţigări. Şi dacă proiectul de lege va fi aprobat, aceştia urmează să se conformeze unei serii de restricţii. Proiectul de lege prevede restrângerea gamei de produse din tutun, interzicând să mai fie comercializate ţigările care conţin arome, ţigările subţiri şi cele cu o cantitate mai mare de 10 mg de gudron per ţigară, 1 mg de nicotină, 10 mg de monoxid de carbon.

Potrivit lui Varfolomei Calmâc, specialist la Centrul Naţional de Sănătate Publică, producătorii de ţigări au fost deja atenţionaţi despre noile restricţii şi, în cazul în care vor fi depistate încălcări, toată producţia de ţigări care nu corespunde cerinţelor va fi confiscată şi distrusă. Procedura de distrugere a produselor din tutun confiscate va fi stabilită de Guvern.

„Nu contează, light sau extra, fumatul ucide”

În ce priveşte ambalajul ţigărilor, Ministerul Sănătăţii va stabili cerinţele privind conţinutul mesajului de preîntâmpinare privind pericolul fumatului. Spaţiul de avertismente de pe ambalaj va trebui să fie mărit până la cel puţin 50%. De asemenea, ar putea fi interzisă calificarea comparată a produsului de tip light, medium, ultra, extra, super, slim sau altele similare.

foto caseta„Indiferent de cantitatea substanţelor nocive dintr-o ţigaretă, aceasta rămâne a fi dăunătoare pentru sănătatea fumătorului. El nu trebuie să se consoleze cu gândul că dacă fumează o ţigară „light” nu-l paşte pericolul de a face un cancer pulmonar. Din acest motiv a fost interzisă calificarea produselor de tutun după acest criteriu”, a menţionat pentru JURNAL Varfolomei Calmâc.

Fumătoarele sunt cu studii superioare

Conform datelor Centrului Național de Sănătate Publică, consumul mediu pe zi al unui fumător este de 29 de țigări. Peste 50 la sută din bărbaţi sunt fumători, majoritatea fiind din mediul rural, cu studii medii sau profesionale. Femeile fumează mai puţin decât bărbaţii, 11 la sută, însă, în mare parte, acestea sunt de la oraş şi cu studii superioare.

 

Despre pericolul fumatului, inclusiv al celui pasiv, ne-a vorbit şi Corneliu Prepeliţă, medic oncolog la Institutul Oncologic Republican, unde sunt anual internaţi peste 1000 de pacienţi, victime ale tutunului. „Foarte mulţi copii suferă din cauza că se află în preajma unor persoane fumătoare, pentru ca, mai târziu, să le urmeze exemplul. Cel mai tânăr pacient operat de mine a fost un băieţel de şase anişori. Cea mai bună metodă de combatere a fumatului este informarea privind daunele acestuia, interzicerea reclamei ţigărilor, îndeosebi a celei plasate în imediata apropiere de şcoli şi grădiniţe, interzicerea fumatului în locurile publice şi, nu în ultimul rând, majorarea preţului la produsele de tutungerie. Noi avem cele mai mici preţuri din Europa”, conchide medicul.

Pe de altă parte, producătorii de ţigări susţin că îi aşteaptă „zile negre” şi consideră prevederile noii legi prea dure. „Facem cu greu faţă cerinţelor existente. Pe moment, suntem în şomaj tehnic. Căutăm soluţii”, a declarat pentru JURNAL reprezentantul unei companii de produse din tutun. În timp ce agenţii economici sunt în căutarea de soluţii, la ultima şedinţa extraordinară a Consiliului Naţional în domeniul Controlului Tutunului s-a decis introducerea unor prevederi suplimentare cu privire la restricţionarea comercializării ţigărilor. „Ţigările nu vor mai fi vândute între orele 22:00 şi 08:00”, a menţionat viceprim-ministrul Tatiana Potâng.

The following two tabs change content below.