Fumatul, o sinucidere lentă

 

Deşi medicii cardiologi îi interzic să fumeze, Andrei nu se poate lăsa de această deprindere

 

Angină pectorală, hipertensiune arterială, angioplastie cu balon (implantarea unuia sau mai multor stenturi – „tuburi” pe arterele blocate ale inimii) – acestea sunt doar câteva probleme de sănătate cu care se confruntă Andrei la vârsta de 49 de ani. Fumatul îi agravează simţitor starea, însă el nu poate renunţa la el. Nu mai lasă ţigara din mână de mai bine de 34 de ani.

 

Vera Lozovanu-Guţu

 

„Am început să fumez la 15 ani. Sunt dependent de ţigară. Înţeleg destul de bine că fumatul mă omoară, dar… fumez în fiecare zi”, ne-a mărturisit bărbatul.

 

Statisticile arată că fumatul creşte riscul de accident vascular cerebral cu 50% la persoanele sub 65 ani. Nouă din zece pacienţi cu arteriopatie periferică (îngustarea arterelor membrelor inferioare) sunt fumători şi o treime dintre decesele cauzate de infarct miocardic acut se datorează fumatului.

 

„De mai bine de un an, am probleme cu inima. Sufeream de hipertensiunea arterială cronică. Evident că din cauza că nu m-am adresat la timp medicului specialist m-a adus în starea în care mă aflu acum”, spune Andrei.

 

Fumatul afectează toate organele

 

Andrei este pacient fidel al Institutului de Cardiologie. Timp de un an a suportat trei montări de stenturi la inimă. Cu toate că pe moment starea bărbatului este satisfăcătoare, medicii îl atenţionează că trebuie să renunţe la fumat, componentele ce se conţin în ţigară pot să-i deterioreze stenturile.

 

„La pacienţii cu operaţii cardiovasculare, fumul de ţigară creşte riscul de reapariţie a stenozei sau ocluziei la nivelul punţilor vasculare”, a menţionat Lilia Şaragov, medic cardiolog la Institutul de Cercetări Ştiinţifice „Centrul Mamei şi Copilului”.

 

Fumătorii ar trebui să cunoască faptul că monoxidul de carbon care se conţine în ţigară tinde să înlocuiască oxigenul din sânge, astfel inima unui fumător trebuie să lucreze în plus pentru a asigura cantitatea de oxigen necesară bunei funcţionări a creierului, inimii, muşchilor şi celorlalte organe. Când inima nu mai funcţionează normal, toate organele suferă de pe urma fumatului din cauza lipsei cronice a oxigenului. În timpul fumatului, stratul intern al vasului începe să producă o substanţă toxică foarte agresivă, care deteriorează endoteliul vascular, iar în locurile afectate apar cheaguri de sânge. Aceştia prezintă cauza principală a infarctului miocardic acut şi a accidentului vascular cerebral.

 

„Vreau să renunţ la fumat, dar nu pot”

 

Nu există „nu pot”, există „nu vreau”, sunt de părere medicii specialişti. „Am să renunţ la fumat treptat, micşorând numărul de ţigări fumate pe zi”; „Nu sunt pregătit moral pentru a face acest pas”; „De pe data de întâi mă las de fumat” etc. Acestea sunt cel mai des întâlnite fraze între fumători. „Încercaţi să priviţi acest obicei ca sinucidere lentă. Gândiţi-vă la persoanele apropiate. O să vă fie mult mai uşor să vă lăsaţi de fumat”, a subliniat Lilia Şaragov.

 

„Îmi place să fumez, dar după a treia stentare am început serios să mă gândesc că trebuie să renunţ la fumat, însă, de câte ori n-aş încerca, oricum mă pomenesc cu ţigara în gură. Am ajuns să fiu implorat de familia mea să fac în sfârşit acest pas pentru a-mi restabili starea sănătăţii. Sunt pe cale de a pune capăt acestei  deprinderi proaste, dar deocamdată am suferit eşec”, spune resemnat bărbatul.

 

Mai sănătos peste 20 de minute

 

Cu toate că fumătorii veterani, de regulă, sunt foarte sceptici la cuvintele promiţătoare şi de învăţăminte a medicilor specialişti, Lilia Şaragov afirmă că beneficiile renunţării la fumat sunt vizibile chiar în primele ore: „După primele 20 de minute, tensiunea arterială va reveni la normal, după 24 de ore scade riscul producerii infarctului miocardic, după 2–3 săptămâni se ameliorează funcţia plămânilor şi se îmbunătăţeşte circulaţia sângelui, iar după un an riscul unui accident vascular cerebral devine egal cu al unui nefumător”.

Sfatul medicului

 

Lilia Şaragov, medic cardiolog la Institutul de Cercetări Ştiinţifice „Centrul Mamei şi Copilului”:

 

„Indiferent de vârstă sau de cât timp fumaţi, renunţarea la acest obicei vă va ajuta să trăiţi mai mult şi mai calitativ. În mod obişnuit, toţi, până la urmă, renunţă la fumat, doar că unii ajung la acest pas benevol, iar alţii sunt obligaţi de consecinţele fumatului. Printre acestea se numără: infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, cancer pulmonar şi arteriopatie periferică cu amputarea parţială a membrelor inferioare etc.

Potrivit unor studii realizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, aproximativ 3,5 milioane de oameni mor anual din cauza fumatului, iar, până în 2020, numărul deceselor cauzate de tutun va atinge 10 milioane de oameni anual.