Francois Hollande a primit asigurări privind condiţiile implementării scutului antirachetă /// Lumi paralele

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a declarat că a primit asigurări privind condiţiile implementării de către NATO a unui scut antirachetă, adăugând că „rezervele” sale iniţiale cu privire la acest proiect „au fost ridicate în final”.

„Am evocat în timpul campaniei prezidenţiale un număr de rezerve (…), care în definitiv au putut fi ridicate”, a declarat Hollande duminică seara, în prima zi a summitului NATO de la Chicago.

„Apărarea antirachetă nu poate fi un înlocuitor al disuasiunii (nucleare – n.r.), ci un complement (…), trebuie să existe un control politic al utilizării sale (…), industriile noastre trebuie să fie direct interesate de realizarea echipamentelor necesare şi, în fine, trebuie să existe un control al costurilor pentru a nu avea o derivă financiară care ar fi insuportabilă pentru bugetele statelor Alianţei”, a precizat el.

Preşedintele Franţei a insistat de asemenea pe necesitatea dialogului cu Rusia. „Dialogul cu Rusia va trebui continuat (…), doresc ca ţările aflate în apropierea (acestui sistem) să fie liniştite”.

Şefii de state şi de guverne ai celor 28 de state NATO, reuniţi la Chicago, au declarat duminică operaţională prima fază a scutului antirachetă, menit să protejeze Europa de tiruri provenind din Orientul Mijlociu, un proiect promovat de americani şi contestat ferm de Rusia.

i.g.

Tomislav Nikolici, un fost ultranaţionalist, ales preşedinte al Serbiei

Liderul principalei forţe a opoziţiei, Tomisalav Nikolici, care a fost ales duminică preşedinte al Serbiei, este un fost ultranaţionalist care, fără să abandoneze retorica populistă, s-a reorientat complet propovăduind integrarea europeană.

Cunoscut ca „groparul”, după ce s-a aflat la conducerea unui cimitir din Kragujevac (centru), Nikolici îşi ia, în sfârşit, revanşa împotriva preşedintelui în exerciţiu Boris Tadici, care l-a învins în alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2008.

Suspectat că nu a fost sincer în privinţa orientării sale proeuropene, Nikolici a ţinut imediat să dea asigurări în acest sens.

„Serbia îşi va menţine calea europeană (…). Acest scrutin nu a decis cine va conduce Serbia către Uniunea Europeană (UE), ci cine va soluţiona problemele economice” ale unui stat aflat în criză, a declarat el.

După ce a fost, timp de mai mulţi ani, braţul drept al ultranaţionalistului Vojislav Seselj în cadrul Partidului Radical Sârb (SRS), Nikolici şi-a fondat, în 2008, propria formaţiune, Partidul Sârb al Progresului (SNS).

Linia de care nu trece rămâne independenţa proclamată în 2008 a Kosovo, pe care Serbia refuză să o recunoască.

„Dacă ei spun că ne putem integra în UE, dar că (provincia) Kosovo nu este a noastră, le vom spune «Mulţumin, la revedere, avem propria noastră cale»”, a subliniat el de curând. Nikolici şi-a nuanţat, totuşi, retorica faţă de Kosovo, admiţând că este logic să negocieze cu autorităţile kosovare asupra statutului acestui teritoriu. (mediafax.ro)