Foştii acţionari „Victoriabank” vor face recurs la CSJ

Curtea de Apel Economică a respins cererea de recuzare a completului de judecători înaintată de avocaţii asociaţilor companiilor din grupul de acţionari la BC „Victoriabank” SA reprezentat de Viorel şi Victor Ţopa: „Provileg Invest”, „Maxim Profit Invest”, „Financiar Invest” şi „AVB Prim” care au fost deposedaţi prin hotărârile Judecătoriei Economice de Circumscripţie din martie 2010 de cotele-părţi deţinute în aceste societăţi.

Foştii acţionari ai BC „Victoriabank” SA au refuzat să fie judecaţi de Aureliu Colenco, preşedintele Curţii de Apel Economice, şi alţi doi judecători, Valeriu Harmaniuc şi Eugeniu Clim. De altfel, numele lui Aureliu Colenco, cel care urma să examineze aceste cazuri, figurează şi în alte procese de judecată în urma cărora a avut de câştigat omul de afaceri Vlad Plahotniuc.

Conform legii, recuzarea judecătorului se poate hotărî în lipsa acestuia de alt judecător, de regulă, în aceeaşi zi. În cazul dat, recuzarea a fost examinată şi respinsă abia peste trei săptămâni. Deja la 16 şi 21 septembrie 2010, Curtea, prin completul respectiv de judecători, a examinat apelurile declarate la cele patru hotărâri, lăsând în vigoare hotărârile din 11 şi 19 martie ale Judecătoriei Economice de Circumscripţie. Andrei Năstase, avocatul care reprezintă interesele asociaţilor celor patru companii, a declarat că deciziile emise de completul condus de Aureliu Colenco vor fi contestate cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie.

Cererea de recuzare e respinsă

Avocatul Andrei Năstase a solicitat recuzarea completului de judecători pe motiv că Valeriu Harmaniuc şi Eugeniu Clim ar fi participat anterior la examinarea celei de-a cincea cauze, luând o decizie vădit ilegală în defavoarea mandanţilor săi. În ceea ce-l priveşte pe preşedintele Curţii, Aureliu Colenco, avocatul este de părere că acesta a încălcat principiul repartizării aleatorii a cauzelor concentrând în mâinile sale patru din cele cinci cauze civile. Îndoiala avocatulu asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorului este alimentată şi din informaţiile din mass-media, în care s-au vehiculat detalii privind legăturile lui Colenco cu persoane avantajate de modul în care au fost soluţionate cele patru cauze. „Consider că tergiversarea timp de trei săptămâni a examinării cererii de recuzare nu a fost întâmplătoare”, a mai spus Năstase.

S-au comis abateri procedurale

Avocatul a mai opinat că aceste dosare ce au în comun faptul că, direct sau indirect, vizează revendicarea de către reclamanţi a acţiunilor BC „Victoriabank” SA şi a cotelor de participare în societăţile ce deţin în comun un pachet impunător de acţiuni ale BC „Victoriabank” SA, înstrăinate în baza unor acte juridice notarial autentificate contra preţului determinat de părţile contractante, fără despăgubirea pârâţilor reali, sunt caracterizate şi de modul de examinare a acestora, specific operaţiunilor de tip raider.

Toate cele cinci dosare au fost examinate, contrar prevederilor legale privind competenţa judecătorească, de instanţele de judecată economice reprezentate, în pofida principiului distribuirii aleatorii a cauzelor, de aceiaşi magistraţi, Serghei Namaşco, Alexandru Rotari, Natalia Plugari, în lipsa pârâţilor, fără citarea legală a acestora, fără atragerea în proces a persoanelor interesate, cu încălcarea grosolană a normelor de procedură civilă. Dosarele în cauză au fost preluate în mod discreţionar de preşedintele Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, şi examinate de complete de judecată formate din trei judecători, având în componenţă doar patru judecători din întreg corpul judecătoresc de la această instituţie.

Abaterile procedurale au continuat cu o insolenţă greu de descris şi în instanţa ierarhic superioară. Instanţa de apel a încălcat etapele de examinare a apelului, omiţând chiar şi raportarea pricinilor, verificarea probelor administrate la dosar şi a celor prezentate suplimentar, trecând direct, după examinarea demersurilor, la etapa susţinerilor orale. Mai grav este că toate demersurile formulate de către avocaţii apelanţilor au fost respinse prin încheieri susceptibile de atac cu recurs în instanţa superioară emise cu încălcarea procedurii, fără acordarea avocaţilor a unui termen legal pentru contestarea acestora, precum şi în vederea administrării de noi probe.

Potrivit avocatului, acţiunile instanţei de fond şi ale instanţei de apel constituie o încălcare a drepturilor pârâţilor la un proces echitabil, garantate de art. 20 al Constituţiei R.Moldova şi art. 6 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale

Proces care a avut loc rapid şi în taină

Deposedarea lui Viorel şi Victor Ţopa de cotele părţi în valoare de 35 la sută la „Victoriabank” (în valoare aproximativ de 40 milioane de dolari) s-a realizat prin intermediul câtorva decizii judecătoreşti adoptate într-o singură zi, fără ca oamenii de afaceri să fie înştiinţaţi despre procesele de judecată în care au fost implicaţi şi fără a le fi oferită posibilitatea de a se apăra în instanţă.

După ce, la 11 martie curent, printr-o hotărâre de judecată pronunţată de către judecătorul Judecătoriei Economice de Circumscripţie, Alexandru Rotari, în dosarul Morozan Eduard către Morozan (numele de fată Plahotniuc) Vera, SRL „Victoria Asigurări”, Corcodel Stela şi Morari Vladimir, doi dintre acţionarii din grupul reprezentat de Viorel şi Victor Ţopa au fost lipsiţi de dreptul de proprietate asupra cotelor-părţi ale acestora din capitalul social al SRL „Victoria Asigurări”, care este deţinătoarea a 124224 de acţiuni ale BC „Victoriabank” SA, la 19 martie trei judecători de la aceeaşi instanţă, Natalia Plugari, Alexandru Rotari şi Serghei Namaşco, au pronunţat patru decizii similare în alte patru dosare în baza cărora companiile din acelaşi grup de acţionari şi-au schimbat asociaţii şi administratorii. Drept argument a folosit fie vânzarea cândva, demult, fără acordul unuia dintre soţi, a pachetului de acţiuni a uneia dintre firmele menţionate, fie micşorarea nejustificată a preţului de vânzare a acestor companii atunci când au fost cumpărate de grupul reprezentat de Viorel şi Victor Ţopa. Proprietarii au aflat abia la 19 mai, în cadrul Adunării Generale a acţionarilor „Victoriabank”, că nu mai au nimic în comun cu această bancă.

Ulterior, avocații acestora au încercat să obţină măcar un document care să explice în ce mod şi în ce condiţii au fost operate aceste modificări. În cele din urmă, au descoperit că schimbarea proprietarilor a fost făcută în baza acestor decizii judecătorești de care nu auziseră până atunci. Potrivit acţionarilor, în urma adoptării deciziilor din 11 şi 19 martie, controlul deplin asupra băncii a fost preluat de businessmanul Vlad Plahotniuc. Până atunci, controversatul om de afaceri deţinea un pachet de vreo 12%-16%. După acapararea a încă 35 % din acţiuni, el a devenit proprietar al celei de-a doua bănci din sistemul bancar al R. Moldova, al unei bănci care valorează estimativ 100 milioane de dolari, dintre care cota celor patru companii deposedate se estimează la suma de 40 milioane de dolari. În 2005, numele lui Vlad Plahotniuc a figurat în scandalul preluării cu forţa a băncii şi arestării directorului de pe atunci al „Victoriabank”, Victor Ţurcan.

Astăzi, Vlad Plahotniuc este preşedintele Consiliului de Administraţie al „Victoriabank”. Deşi anterior a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că ar fi investitor la această bancă, oficial el nu deţine niciun procent de acţiuni în această bancă.

Sistem „defect”

Solicitat în cadrul emisiunii „Chestiunea Zilei” de la JURNAL TV să explice de ce tot mai frecvent au loc încălcări legate de repartizarea aleatorie a dosarelor, viceministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a recunoscut că cele mai frecvente şi mai mediatizate cazuri de acest gen au loc în instanţele economice. Repartizarea aleatorie a dosarelor este asigurată de un sistem computerizat care a fost finanţat de Guvernul SUA. Se întâmplă, însă, că preşedinţii de instanţă recurg la repartizarea aleatorie manuală, motivând că acestea nu funcţionează. „Sistemul computerizat funcţionează. Se defectează în anumite cazuri doar, şi aceste cazuri ridică mai multe semne de întrebare”, a opinat Efrim. Potrivit lui, deşi pentru astfel de cazuri preşedinţii instanţelor de judecată pot fi traşi la răspundere disciplinară, până în prezent nimeni nu a fost sancţionat de Colegiul disciplinar al CSM pentru astfel de abateri.

Amintim că, în prezent, în R. Moldova litigiile economice se judecă la câteva judecătorii economice de circumscripţie, la Curtea de Apel Economică şi, în fază finală, la Curtea Supremă de Justiţie, unde există un colegiu economic. Toate aceste instanţe se află în Chişinău. Proiectul de lege pentru lichidarea judecătoriilor economice, propus acum câteva luni de Ministerul Justiţiei a picat în Parlament, la lectura a doua. Până şi Vladimir Voronin, fostul preşedinte, a declarat despre instanţele economice că s-au transformat în „aucţioane”, lăsând să se înţeleagă târgul care are loc în spatele uşilor acestora. La promovarea proiectului, s-a ţinut cont de faptul că cele mai importante Hotărâri de condamnare a Guvernului Republicii Moldova de către CEDO au fost pronunţate ca rezultat al activităţii instanţelor economice. Împotriva proiectului au votat trei dintre deputaţii Alianţei pentru Integrare Europeană, Veaceslav Platon și Valentin Cheptene, membri AMN, Alexandru Stoianoglo (PD), dar şi deputaţii din grupul Ţurcanu.

O carieră ascendentă

Actualul preşedinte al Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, care s-a pronunţat pe marginea celor patru din cinci cauze civile a foştilor acţionari Victoriabank, şi-a început activitatea profesională, la secţia anchetă penală de la Comisariatul General de poliţie din municipiul Chişinău. Din 1996, activează în calitate de judecător în raionul Ialoveni, apoi în sectorul Buiucani unde din 2001 ocupă funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Buiucani.

În 2003, acesta a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Judecătoriei Economice de Circumscripţie, iar din 2007, funcţia de preşedinte al acestei instituţii. La 25 decembrie 2008, Aureliu Colenco este numit în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Economice prin decretul semnat de preşedintele Vladimir Voronin. Numele acestuia figurează într-un dosar pierdut în 2008 la CEDO, în urma căruia Republica Moldova a pierdut peste 8000 euro, şi în mai multe scandaluri legate de soluţionarea unor dosare economice.

Numele lui Colenco apare şi în recentul scandal dintre Fabrica de zahăr, Glodeni şi BC Moldindconbanc, unde conducerea fabricii l-a acuzat pe Colenco de lipsă de imparţialitate şi favoritism. Colenco nu a comentat declaraţiile acestora.

Departamentul Investigaţii