Fondul supravieţuirii prin cultură

Fondul supravieţuirii prin cultură
Nicolae Popa
Trebuie să recunoaştem că niciodată oamenii de cultură şi uniunile de creaţie nu s-au mobilizat cu mai mult entuziasm pentru realizarea unui proiect cultural. Este vorba de constituirea unui fond al culturii şi de obţinerea recunoaşterii oficiale a acestuia. În acest sens, se poartă discuţii nu doar în „careul de aşi” al Chişinăului, ci, bravo organizatorilor!, peste tot în teritoriu unde există oameni devotaţi cauzei culturii, ca să ne exprimăm în limbajul unei agenţii de presă care scrie realmente următoarele: „Printre problemele principale cu care se confruntă cultura în acest moment figurează lipsa unor programe complexe şi a mijloacelor financiare pentru dezvoltarea acestui sector…” Aşadar, sectorul cultural, de rând cu sectorul zootehnic  sau viti-vinicol, înregistrează anumite probleme, în afară de realizări indubitabile, fireşte, care fac să crească în ritm săltăreţ pe cap de locuitor numărul de artişti ai Poporului, ca să nu mai vorbim de creşterea numărului de artişti emeriţi. Dar să revenim la cultură.
Primul Congres al oamenilor de cultură la Chişinău
Mai întâi, a fost lansată campania „Un vot pentru cultură”, avându-i drept promotori pe membrii Asociaţiei Naţionale a Uniunilor de Creaţie şi pe cei de la Centrul de Politici Culturale. S-a discutat de la sud la nord şi de la nord la sud despre problemele existente în domeniul culturii. Mai mult decât atât, ni se transmite că s-a discutat despre cultură, ca să vezi, pragmatic. Probabil anume acest pragmatism a făcut ca toate să ducă spre convocarea primului (!) Congres al oamenilor de cultură din toată istoria culturii noastre. Congres pe bune. Şi o spun fără ironie. Pentru că cei delegaţi să vină la Chişinău au fost aleşi în cadrul unor conferinţe locale. Fac această precizare pentru că mulţi s-au mirat cum de s-a umplut, ca niciodată în istorie, cu oameni de cultură o sală atât de mare precum Sala Mare a Palatului Republicii, sală pe care actualmente nici deputaţii nu o pot umple!
Va fi creat Fondul Culturii al R. Moldova
Adevărat, acad. Mihai Cimpoi, care a fost moderator pe tot parcursul Congresului, nu l-a oficializat într-un asemenea hal încât să anunţe exact cifra celor înregistraţi – sigur că da, a existat şi o procedură de înregistrare a delegaţilor! –, pentru că oricum sala era arhiplină şi nu avea cum să se pună problema cvorumului ca în cazul multor altor adunări de oameni buni. Mai mult decât atât. La acest prim Congres al oamenilor de cultură, în timpul înregistrării, delegaţilor li se dădeau şi mape. Iar din conţinutul mapelor se vedea şi mai clar că totul e pe bune. În sensul că şi oamenii de cultură pot fi, în sfârşit, pragmatici. De pildă, delegaţilor li s-a propus, fireşte cu statut de proiect, să aprobe „Legea Republicii Moldova cu privire la Fondul Culturii”, articol după articol, printre care şi Articolul 13 (din nou Articolul 13!) privitor la „Destinaţia Fondului Culturii”. Acest Articol 13 spune clar, după cum a atenţionat şi dl Gheorghe Prini, directorul Editurii Ştiinţa, că prevede chiar din start, deci la punctul a: „Realizarea de programe şi proiecte din toate domeniile culturii şi ale artei, în funcţie de priorităţile anuale de funcţionare stabilite de Consiliul de administrare.”  Aşadar, realizarea programelor şi proiectelor şi-o asumă Fondul Culturii. Adică, Fondul Culturii îşi ea pe capul său realizarea! De fapt, toată sarcina, ca să nu zic sarcina cea mai grea. Foarte convingători, vorbitorii C. Cheianu, Gh. Ciobanu, M. Poiată, V. Saharneanu, E. Frumosu, M. Fusu, M. Tetelea, V. Reabcinschi, plus vorbitorul care, cu o viteză de lectură incredibilă, a înlocuit-o pe Tatiana Popa de la „Casa părintească” de prin părţile Călăraşilor, au convins audienţa că la baza economiei stă cultura. Şi dacă cultură nu e, nici economie nu e! Şi de bună seamă: de unde economie acolo unde civilizaţie nu e!?
Creăm valori europene – putem fi acceptaţi în Europa
Sarcina acestui congres a fost cu atât mai grea, cu cât unii vorbitori, fără supărări, l-au cam luat la periat pe Boris Focşa, actualul ministru al Culturii. Numai că dl Focşa s-a dovedit a fi prezent nu doar în sală, dar şi la microfon, de unde a spus pe înţelesul tuturor că, în ciuda faptului că la Ministerul Culturii multe lucruri nu sunt limpezi, este clar că respectivul minister salută acest congres şi e de partea delegaţilor sosiţi la el. Dl acad. M. Cimpoi s-a referit şi la o telegramă trimisă de Marian Lupu, care, de asemenea, susţine congresul şi le urează succes oamenilor de cultură. Însă şi mai importantă a fost prezenţa la acest congres a dlui Mihai Ghimpu, preşedinte al republicii şi preşedinte al Parlamentului RM, a dat semnul cel mai clar că e de partea Fondului Culturii. Dumnealui a ţinut să le amintească, pe bună dreptate, oamenilor de afaceri că ei fac afaceri şi adună bani doar pentru că s-au găsit nişte intelectuali şi oameni de cultură pe vremea Perestroicii, care au insistat, pragmatic, să se treacă la economia de piaţă, adică exact la economia pe care o fac oamenii de afaceri azi, nelăsând niciun bănuţ în palma omului de cultură. Astfel încât Mihai Ghimpu i-a rugat cu insistenţă, verbal fireşte, pe oamenii de afaceri să depună chiar ei primii bănuţi pe contul Fondului Culturii!
La congres a luat cuvântul şi dl Philipp Dietachmair, director de Programe de Vecinătate Europeană, reprezentant al Fundaţiei Culturale Europeane de la Amsterdam, care a subliniat că unirea europeană trebuia să se formeze nu doar pe criterii economice, ci şi pe criterii culturale.
Fondul Culturii ar putea să ne dea o şansă de-a fi acceptaţi în Europa în baza unui criteriu incontestabil, şi anume acela că R. Moldova constituie un spaţiu cultural cu oameni de cultură care ţin la valorile europene.

Trebuie să recunoaştem că niciodată oamenii de cultură şi uniunile de creaţie nu s-au mobilizat cu mai mult entuziasm pentru realizarea unui proiect cultural. Este vorba de constituirea unui fond al culturii şi de obţinerea recunoaşterii oficiale a acestuia. În acest sens, se poartă discuţii nu doar în „careul de aşi” al Chişinăului, ci, bravo organizatorilor!, peste tot în teritoriu unde există oameni devotaţi cauzei culturii, ca să ne exprimăm în limbajul unei agenţii de presă care scrie realmente următoarele: „Printre problemele principale cu care se confruntă cultura în acest moment figurează lipsa unor programe complexe şi a mijloacelor financiare pentru dezvoltarea acestui sector…” Aşadar, sectorul cultural, de rând cu sectorul zootehnic  sau viti-vinicol, înregistrează anumite probleme, în afară de realizări indubitabile, fireşte, care fac să crească în ritm săltăreţ pe cap de locuitor numărul de artişti ai Poporului, ca să nu mai vorbim de creşterea numărului de artişti emeriţi. Dar să revenim la cultură.

Primul Congres al oamenilor de cultură la Chişinău

Mai întâi, a fost lansată campania „Un vot pentru cultură”, avându-i drept promotori pe membrii Asociaţiei Naţionale a Uniunilor de Creaţie şi pe cei de la Centrul de Politici Culturale. S-a discutat de la sud la nord şi de la nord la sud despre problemele existente în domeniul culturii. Mai mult decât atât, ni se transmite că s-a discutat despre cultură, ca să vezi, pragmatic. Probabil anume acest pragmatism a făcut ca toate să ducă spre convocarea primului (!) Congres al oamenilor de cultură din toată istoria culturii noastre. Congres pe bune. Şi o spun fără ironie. Pentru că cei delegaţi să vină la Chişinău au fost aleşi în cadrul unor conferinţe locale. Fac această precizare pentru că mulţi s-au mirat cum de s-a umplut, ca niciodată în istorie, cu oameni de cultură o sală atât de mare precum Sala Mare a Palatului Republicii, sală pe care actualmente nici deputaţii nu o pot umple!

Va fi creat Fondul Culturii al R. Moldova

Adevărat, acad. Mihai Cimpoi, care a fost moderator pe tot parcursul Congresului, nu l-a oficializat într-un asemenea hal încât să anunţe exact cifra celor înregistraţi – sigur că da, a existat şi o procedură de înregistrare a delegaţilor! –, pentru că oricum sala era arhiplină şi nu avea cum să se pună problema cvorumului ca în cazul multor altor adunări de oameni buni. Mai mult decât atât. La acest prim Congres al oamenilor de cultură, în timpul înregistrării, delegaţilor li se dădeau şi mape. Iar din conţinutul mapelor se vedea şi mai clar că totul e pe bune. În sensul că şi oamenii de cultură pot fi, în sfârşit, pragmatici. De pildă, delegaţilor li s-a propus, fireşte cu statut de proiect, să aprobe „Legea Republicii Moldova cu privire la Fondul Culturii”, articol după articol, printre care şi Articolul 13 (din nou Articolul 13!) privitor la „Destinaţia Fondului Culturii”. Acest Articol 13 spune clar, după cum a atenţionat şi dl Gheorghe Prini, directorul Editurii Ştiinţa, că prevede chiar din start, deci la punctul a: „Realizarea de programe şi proiecte din toate domeniile culturii şi ale artei, în funcţie de priorităţile anuale de funcţionare stabilite de Consiliul de administrare.”  Aşadar, realizarea programelor şi proiectelor şi-o asumă Fondul Culturii. Adică, Fondul Culturii îşi ea pe capul său realizarea! De fapt, toată sarcina, ca să nu zic sarcina cea mai grea. Foarte convingători, vorbitorii C. Cheianu, Gh. Ciobanu, M. Poiată, V. Saharneanu, E. Frumosu, M. Fusu, M. Tetelea, V. Reabcinschi, plus vorbitorul care, cu o viteză de lectură incredibilă, a înlocuit-o pe Tatiana Popa de la „Casa părintească” de prin părţile Călăraşilor, au convins audienţa că la baza economiei stă cultura. Şi dacă cultură nu e, nici economie nu e! Şi de bună seamă: de unde economie acolo unde civilizaţie nu e!?

Creăm valori europene – putem fi acceptaţi în Europa

Sarcina acestui congres a fost cu atât mai grea, cu cât unii vorbitori, fără supărări, l-au cam luat la periat pe Boris Focşa, actualul ministru al Culturii. Numai că dl Focşa s-a dovedit a fi prezent nu doar în sală, dar şi la microfon, de unde a spus pe înţelesul tuturor că, în ciuda faptului că la Ministerul Culturii multe lucruri nu sunt limpezi, este clar că respectivul minister salută acest congres şi e de partea delegaţilor sosiţi la el. Dl acad. M. Cimpoi s-a referit şi la o telegramă trimisă de Marian Lupu, care, de asemenea, susţine congresul şi le urează succes oamenilor de cultură. Însă şi mai importantă a fost prezenţa la acest congres a dlui Mihai Ghimpu, preşedinte al republicii şi preşedinte al Parlamentului RM, a dat semnul cel mai clar că e de partea Fondului Culturii. Dumnealui a ţinut să le amintească, pe bună dreptate, oamenilor de afaceri că ei fac afaceri şi adună bani doar pentru că s-au găsit nişte intelectuali şi oameni de cultură pe vremea Perestroicii, care au insistat, pragmatic, să se treacă la economia de piaţă, adică exact la economia pe care o fac oamenii de afaceri azi, nelăsând niciun bănuţ în palma omului de cultură. Astfel încât Mihai Ghimpu i-a rugat cu insistenţă, verbal fireşte, pe oamenii de afaceri să depună chiar ei primii bănuţi pe contul Fondului Culturii!

La congres a luat cuvântul şi dl Philipp Dietachmair, director de Programe de Vecinătate Europeană, reprezentant al Fundaţiei Culturale Europeane de la Amsterdam, care a subliniat că unirea europeană trebuia să se formeze nu doar pe criterii economice, ci şi pe criterii culturale.

Fondul Culturii ar putea să ne dea o şansă de-a fi acceptaţi în Europa în baza unui criteriu incontestabil, şi anume acela că R. Moldova constituie un spaţiu cultural cu oameni de cultură care ţin la valorile europene.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)