Fondul rutier, acoperit şi din bani privați

 

Dezbaterea publică „Condițiile noi de repartizare a banilor pentru drumuri”, organizată marţi, 1 august, de redacția JURNALULUI de Chișinău. Foto: Nadejda Roşcovanu

Noile modificări ale Legii fondului rutier și ale Legii privind finanțele publice locale le oferă posibilitatea autorităților publice locale de nivelul I și II să-și gestioneze independent banii alocați de la Fondul rutier pentru renovarea și întreținerea drumurilor. Primarii din suburbiile municipiului Chișinău susțin că banii care le revin pe cap de locuitor sunt foarte puțini, iar experții recomandă încheierea contractelor multianuale cu antreprenorii ce renovează drumurile. În unele localități se practică renovarea drumurilor cu contribuția locuitorilor. Fondul rutier în anul 2017 este de 1 miliard 400 de milioane de lei.

Vasile Muștuc, arhitect-șef la Primăria Ghidighici afirmă că pentru localitatea Ghidighici suma alocată de la Fondul rutier este de 600.000 de lei. „Din această sumă, consilierii locali au decis ca banii să fie utilizați la reparațiile curente pe toate drumurile din Ghidighici”.

Pentru comuna Tohatin, unde locuiesc 3000 de oameni, Fondul rutier a alocat circa 400.000 de lei, a declarat primarul de Tohatin, Sergiu Ciubotaru în cadrul Dezbaterii publice „Condițiile noi de repartizare a banilor pentru drumuri”, organizată marţi, 1 august, de redacția JURNALULUI de Chișinău în Sala mică a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Potrivit primarului, bugetele primăriilor sunt mici și nu dispun de finanțe pentru a contribui la suma alocată de la Fondul rutier pentru a face lucrări de calitate la drumurile din localitate. De aceeași părere este și primara de Budești, Nina Costiuc.

Din spusele lui Vitalie Rapcea, expert, reprezentant al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, banii abia ajung pentru întreținerea de rutină a drumurilor din localități, în plus, aceștia sunt destinați și pentru curățirea drumurilor pe timp de iarnă.

Drumurile din Durleşti. Foto: Nadejda Roşcovanu

 „Banii nefolosiți în anul curent nu pot fi utilizați în anul următor”

„Banii, într-adevăr, sunt foarte puțini, iar necesitățile la nivel local sunt foarte mari. Dacă vrem drumuri bune și de calitate, atunci drumul ce urmează să fie construit trebuie să aibă toată infrastructura subterană finalizată. Mai mult, pentru a construi un drum care să nu țină doar o toamnă și o iarnă, dar să fie construit pentru mai mulți ani, nu sunt suficienţi 400.000 de mii de lei, cât se vor aloca comunei Tohatin în acest an de la Fondul rutier, dar trebuie cel puțin 40 de milioane de lei. Astfel, s-a solicitat inițial ca să existe posibilitatea ca banii care vin din Fondul rutier să poată fi trecuți în alt an bugetar. În felul acesta, primăriile vor putea acumula sume mai mari pe parcursul a doi-trei ani pentru a crea un fond de rezervă și, deja în al treilea an, suma adunată, de circa 1 milion și 500 de mii de lei, poate fi utilizată la construcția capitală a unui drum”, a spus consilierul municipal din partea PPEM, Veaceslav Bulat.

Despre solicitarea de a transfera banii de pe un an pe altul pentru a avea un fond de rezervă pentru drumuri, Vitalie Rapcea a spus că, „din păcate, Ministerul Finanțelor a motivat că Legea privind bugetul de stat este o lege anuală și că banii nefolosiți în anul curent nu pot fi utilizați în anul următor”.

Atunci, consilierul municipal, Veaceslav Bulat, a explicat că „Autoritatea publică locală prin grupul de achiziții poate ajunge la o înțelegere cu antreprenorul să încheie un contract multianual, adică să efectueze o lucrare mai mare, dar sub garanție. Și atunci banii se pot achita anual, pe etape. Desigur, aceasta este o ieșire din situație”. Potrivit lui, având în vedere numărul de contracte mici pentru drumuri, companiile care efectuează lucrări de acest tip acceptă și așa fel de contracte.

 Banii de la Fondul rutier sunt alocați strict pentru drumuri

Reprezentanții primăriilor din municipiul Chișinău au întrebat expertul de la ministerul de resort care este destinația concretă a banilor alocați de la Fondul rutier.

„Banii de la Fondul rutier se dau pentru construcții capitale sau pentru întreținerea drumurilor. Conform legislației în vigoare, în competența autorității publice locale,  acești bani sunt destinați și pentru construcția drumurilor și pentru întreținerea lor”, a explicat Veaceslav Bulat, consilier CMC.

Vitalie Rapcea a ținut să accentueze că banii din Fondul rutier, alocați primăriilor locale și raionale sunt strict pentru drumuri, „dar aici s-ar putea include salarizarea unui specialist în domeniu care să monitorizeze lucrările efectuate la drumuri”.

Vitalie Rapcea

 „Dacă primarul este gospodar, și oamenii din sat vor fi gospodari”

În mai multe localități din municipiul Chișinău, locuitorii construiesc singuri drumuri. Drumuri reparate din sursele proprii sau și cu contribuția locuitorilor sunt în comunele Ciorescu şi Stăuceni. Potrivit primarului Sergiu Ciubotaru, în comuna Tohatin este un drum construit din banii oamenilor, „acolo trăiesc cei care au bani, de aceea și fac. Mai mult, locuitorii din sectorul de vile construiesc şi ei, renovează drumurile singuri, pentru că bugetul nu prevede bani pentru a repara drumurile pe acest sector. APL n-are dreptul să aloce surse financiare pentru acest sector ”.

Referindu-se la această practică valabilă în mai multe localități ale Republicii Moldova, arhitectul-șef al Primăriei Ghidighici, Vasile Muștuc, a spus că „dacă primarul este gospodar, și oamenii din sat vor fi gospodari”.

Din spusele acestuia, în comuna Ghidighici administrația primăriei a stabilit întâlniri cu cinci grupuri de oameni, care locuiesc pe diferite străzi din sat, și au convenit să se construiască drumuri și cu contribuția oamenilor, pentru ca acestea să fie renovate calitativ, „primele straturi le fac locuitorii din sursele lor, până la stratul de asfalt, apoi primăria vine cu contribuția ei. Acționăm mai degrabă așa, decât să așteptăm ani buni surse financiare din partea statului”, a explicat Muștuc.

„În cazul Ghidighiciului, se arată că noi am putea să amplificăm efectul banilor pe care le primesc primăriile de la Fondul rutier și anume prin coparticiparea părții private. Astfel, suma destinată construcției drumurilor va fi mai mare și posibilitățile de renovare vor spori calitatea”, a încheiat Vitalie Rapcea.

Această rubrică este realizată cu suportul financiar al Ambasadei Finlandei la București. Responsabilitatea pentru conținutul materialelor publicate aparține autorului și nu reflectă neapărat poziția Ambasadei.

 

The following two tabs change content below.