Fondul Moldova: salvarea R. Moldova sau un non-subiect?

În contextul reducerii transferurilor şi al sistării finanţării externe, România este singurul stat care poate sprijini R. Moldova

DSC_1462f.nadea roscovanu

Experţii Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu, la dezbaterile privind „Fondul Moldova” organizate la 5 februarie curent la IDIS „Viitorul”

R. Moldova este un stat construit greşit, vorbind eufemistic. La un PIB de 5,5 miliarde de dolari, are un deficit comercial de 2 miliarde. Acest deficit a fost acoperit din anii 90 din finanţări externe din partea FMI, a BERD, Băncii Mondiale, SUA, UE etc., care au atins la un moment dat 40% din economia R. Moldova, şi din transferurile cetăţenilor plecaţi la muncă în străinătate, 25%.

Logica de funcţionare a statului R. Moldova este să trimită cât mai mulţi cetăţeni la lucru în străinătate ca să poată beneficia de cât mai multe transferuri de bani. Pe moment, finanţarea externă a fost sistată de către donatorii externi, iar transferurile cetăţenilor RM au scăzut în 2015 la 1 miliard 100 de mil. de dolari. România, care a ratat toate privatizările în R. Moldova în anii 90 şi care nu a făcut nicio investiţie consistentă din 2009, are acum şansa să o facă prin Fondul Moldova, spun autorii proiectului, experţi ai Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu.

Concept

„Fondul Moldova” reprezintă un fond de investiţii care ar urma să fie format de statul român, cu un aport inițial de 200 de mil. de euro din partea acestuia, dublate la Bursa de Valori București, unde să fie listat imediat şi să se deschidă prin oferte publice investitorilor, care să-şi scoată capitalurile din bănci, estimate pe moment la 80 de miliarde de dolari. Fondul ar trebui să cumpere întreprinderi moldovenești pe care să le rentabilizeze şi să asigure riscul investițiilor pentru oamenii de afaceri români, ce se vor aventura să deschidă companii în R. Moldova.

Aspectul politic

Dan Dungaciu consideră că este o iluzie ca problemele R. Moldova să fie rezolvate din interior. „Este nevoie de investiţie consistentă din afară, care să pună în ordine şi mediul de afaceri. Nu-mi pot imagina cum pot fi soluţionate problemele din sistemul bancar fără actori din afară. Problema este cum să-i convingi să vină, deoarece expunerea unei bănci europene în acest stat nu şi-o doreşte nimeni. Uniunea Europeană nu vrea să mai ofere o perspectivă de lărgire Parteneriatului Estic. Politicienii europeni sunt foarte dezamăgiţi de ceea ce s-a întâmplat la Chişinău şi acum privesc cu neîncredere orice încercare de reconstrucţie. România însă are obligaţia să o facă. Instrumentul Fondul Moldova îl pui la dispoziţie.

Fondul Moldova trebuie privit ca instrument de business, care are un punct de plecare politic, dar care nu este un instrument politic. Companiile din România se pot ralia la el, iar R. Moldova îl poate fructifica.”

Sorin Ioniţă, expert FORUM: „Fondul Moldova” nu există, este o vrăjeală. Nici măcar ceva scris de autorii de fiction, care tot vorbesc de el. Nu există un raport, o strategie asumată de cineva, un Policy Brief al unui ONG, al fundaţiei lor, nimic nu există. E doar un articol de ziar publicat acum vreo jumătate de an. Mi se pare ridicol să faci dintr-un nimic temă de dezbatere în două ţări, stă lumea cu sufletul la gură. La IDIS s-a văzut clar că nu există o propunere coerentă care să răspundă la nişte întrebări de bază: despre ce bani e vorba, publici sau privaţi? Dacă e vorba de 100 mil. de euro, păi, atât costă doar gazoductul pe partea R. Moldova. Nu are rost să mai vorbim de alte proiecte. Dacă sunt aduşi şi bani privaţi, cum pot ei finanţa infrastructura publică în R. Moldova (care nu produce profit) şi tot felul de proiecte cu profit incert (precum gazoductul)? Şi cum mai rămâne statul cu control majoritar? Dacă statul R. Moldova sau Chişinăul nu se pot acum împrumuta pe piaţa de capital pentru că au rating junk, atunci cum ar putea cineva să le cumpere obligaţiunile dacă le punem într-un „Fond Moldova”? Şi tot felul de aberaţii asemenea. Pe scurt, un non-subiect”.

Aspectul economic

R. Moldova este a 142-a economie a lumii, cu un PIB de 5,5 miliarde de dolari. Acest stat a fost foarte prost proiectat în perioada sovietică şi la începutul anilor 90, deoarece la un PIB de 5,5 miliarde de dolari, are un deficit comercial de 2 miliarde. Deficitul este acoperit din finanţări externe, care au atins la un moment dat 40% din economie, şi din transferurile cetăţenilor plecaţi la muncă în străinătate, transferuri care au atins la un moment dat 25%. „Nu este normal să te bazezi pe finanţări externe ca să funcţionezi tot timpul numai cu aceste două intrări – asistenţă financiară externă şi remiterile propriilor cetăţeni plecaţi la muncă. Logica de funcţionare a acestui stat este să trimită cât mai mulţi cetăţeni la lucru în străinătate ca să poată trimite cât mai multe remiteri”, a relevat Peiu.

„În plus, s-a întâmplat un lucru uimitor, la 25–26 noiembrie 2014, a dispărut un miliard în două zile! Acest lucru a îndepărtat total finanţatorii, donatorii internaţionali, în primul rând, statele europene, Banca Mondială, SUA, şi a păstrat în joc România, care este interesată altfel decât financiar de R. Moldova. La acestea s-a adăugat căderea dramatică a economiei ruseşti şi ceea ce afectează cel mai mult echilibrarea financiară din R. Moldova, rubla s-a depreciat foarte tare! 2/3 din remiteri veneau din Rusia şi oamenii ăştia câştigau ruble acolo.

La deficitul mare care există în R. Moldova, a lipsei finanţărilor externe, trebuie să adaug că Guvernul R. Moldova trebuie să întoarcă Băncii Naţionale 1 miliard de dolari. În acest context, încercăm să ne imaginăm un instrument pe care să-l putem folosi. România este singura care poate să dea o soluţie astăzi şi în viitorul imediat. În băncile din România sunt circa 80 de miliarde de dolari, care stau pe dobânzi mici, în condiţiile în care banii sunt ieftini”, opinează Peiu.

Domeniile de investiţie

„Pentru a investi în R. Moldova, este necesară o autonomie sporită a mun. Chişinău, pentru a putea să facem o emisiune de obligaţiuni. Chişinăul concentrează o mare parte din economia R. Moldova şi, probabil, jumătate din cei care se simt apropiaţi de România. Dorim să finanţăm prin acest fond companii mari din sectoarele mari, şi anume sectoarele de utilităţi. Dorim ca acest fond să poată cumpăra companii de utilităţi, distribuţie de electricitate, calea ferată, poştă, Moldtelecom şi Gazoductul. Astfel ca România să devină principalul investitor din R. Moldova şi să investească în lucruri serioase”, precizează Petrişor Peiu.

The following two tabs change content below.
Ilie Gulca

Ilie Gulca