Fondatorul WikiLeaks: Obama trebuie să demisioneze dacă a aprobat spionarea funcţionarilor ONU

Preşedintele american, Barack Obama, ar trebui să demisioneze dacă a aprobat ca diplomaţii americani să spioneze funcţionari ONU, a apreciat fondatorul WikiLeaks într-un interviu publicat duminică de cotidianul spaniol „El Pais”.

„Întregul lanţ de comandă care era la curent cu acest ordin şi l-a aprobat trebuie să demisioneze pentru ca Statele Unite să poată fi considerate o naţiune credibilă. Ordinul este atât de important, încât ar fi putut fi supus aprobării preşedintelui”, a declarat Julian Assange.

„Obama trebuie să spună ceea ce ştie despre acest ordin ilegal. Dacă refuză să răspundă sau dacă există o dovadă că a aprobat această acţiune, el trebuie să demisioneze”, a adăugat el, într-un interviu postat pe site-ul „El Pais”.

Potrivit notelor difuzate de WikiLeaks, Departamentul de Stat american a cerut diplomaţilor săi să culeagă informaţii despre funcţionari din cadrul ONU.

Autorităţile americane au cerut, de asemenea, numere de card bancar, adrese electronice, numere de telefon şi chiar numere de card de fidelitate la unele companii aeriene ale anumitor funcţionari ONU.

Julian Assange, în vârstă de 39 de ani, a dat acest interviu cotidianului „El Pais” sâmbătă, dintr-un loc care nu a fost precizat. El a devenit inamicul public numărul unu al mai multor ţări, după publicarea, săptămâna trecută, a unor mesaje diplomatice americane secrete.

WikiLeaks: Herman Van Rompuy spune că statele UE nu mai cred în succesul intervenţiei în Afganistan

Europenii nu mai cred în succesul intervenţiei în Afganistan, i-a spus preşedintele Uniunii Europene, Herman Van Rompuy, ambasadorului Statelor Unite, a informat duminică ziarul „Le Soir”, citând o telegramă diplomatică americană difuzată de WikiLeaks.

Nimeni în Europa nu mai crede (într-un succes) în Afganistan”, a declarat Van Rompuy în cursul unei conversaţii cu ambasadorul SUA în Belgia, Howard Gutman, la 4 ianuarie, când tocmai îşi părăsise postul de premier al Belgiei în favoarea celui de preşedinte al UE.

Vom mai rămâne în 2010 din respect pentru americani, atât”, a adăugat el, subliniind că aliaţii Statelor Unite aşteptau să vadă „rezultatele la sfârşitul lui 2010”.

„Dar aceasta este ultima şansă”, a subliniat el, potrivit telegramei redactate de Gutman.

Dacă un belgian este ucis, s-a terminat cu angajamentul belgian în Afganistan“, a continuat Herman Van Rompuy, în sprijinul declaraţiilor sale.

Fie că aparţin sau nu Alianţei Nord-Atlantice, cele 27 de state ale UE participă sau colaborează sub diferite forme cu ISAF, forţa de stabilizare comandată de NATO în Afganistan, care are ca mandat să sprijine Guvernul preşedintelui Hamid Karzai la Kabul.

Două treimi dintre cei 140.000 de militari ai ISAF sunt americani, iar 30.000 sunt furnizaţi de ţările europene, dintre care aproape 500 de Belgia.

La 20 noiembrie, în cursul summitului lor de la Lisabona, liderii celor 28 de state ale NATO au aprobat o strategie de afganizare progresivă a operaţiunilor de luptă, prin transferul responsabilităţii militarilor afgani, începând din 2011 până în 2014.

Acest lucru nu înseamnă în principiu retragerea tuturor trupelor străine, ci numai reducerea lor. (mediafax.ro)