Filat e filat. Toţi suntem filaţi

Interceptări utilizate în interes politic

Membrii Comisiei parlamentare pentru securitate naţională au votat unanim pentru ca directorul SIS, Mihai Bălan, şi şeful CNA, Viorel Chetraru, să fie audiaţi în parlament pe marginea chestiunii interceptărilor difuzate recent în presă. Săptămâna viitoare, cei doi vor raporta despre modalitatea înregistrării discuţiilor telefonice şi cine le-a făcut publice.

La începutul acestei săptămâni, pe internet au apărut mai multe înregistrări telefonice, care au fost prezentate drept discuţii dintre şeful Fiscului, Nicolae Vicol, şi premierul Vlad Filat, preşedintele fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, şi ministrul de Interne, Dorin Recean. În discuţia prezentată că ar fi avut loc între directorul Fiscului şi Vlad Filat, premierul îl ceartă pe Vicol că nu ar fi scos postul fiscal și controlul de la firma producătoare de spirt „Multival” din Alexandreni. În altă discuţie abordează situaţia de la compania străină „Draexlmaier” şi cere blocarea conturilor preşedintelui Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov. Ulterior, Constantinov a confirmat că Fiscul a blocat şi deblocat în repetate rânduri conturile companiei fiului său, aplicându-i amenzi care au atins suma de circa 3,8 milioane lei, fapt pentru care s-au adresat în instanţa de judecată.

Ghimpu: „Trafic de influenţă!”

După difuzarea interceptărilor telefonice, liderul liberal Mihai Ghimpu a lansat o declaraţie în care susţine că premierul ar trebui să-şi dea demisia, deoarece conţinutul convorbirilor indică spre abuz de putere şi trafic de influenţă din partea acestuia. „PL condamnă fenomenele de corupţie, traficul de influenţă, hărţuirea mediului de afaceri, şantajul şi alte scheme frauduloase care au intrat în vizorul organelor de drept. Demisia de onoare a persoanelor implicate, inclusiv a premierului este iminentă în această situaţie”, a spus Ghimpu.

Liberal democraţii: „Şantaj politic”

Liberal-democraţii au recunoscut că vocile din interceptările telefonice aparţin premierului şi ministrului de Interne, dar nu exclud că discuţia a fost modificată. „În primul rând, ar trebui să ţinem cont că aceste interceptări sunt ilegale. În al doilea rând, niciun fel de trafic de influenţă nu există, premierul are în fiecare zi pe masă o mulţime de plângeri, petiţii din partea cetăţenilor şi analize care stabilesc anumite lucruri. Toate indicaţiile şi dispoziţiile date de prim-ministru au la bază argumente clare”, a fost replica vicepreşedintelui Partidului Liberal Democrat, Vadim Pistrinciuc. „Ne întrebăm dacă CNA își permite interceptarea și trucarea interceptărilor telefonice ale primelor persoane în stat, în scopul șantajului politic și pentru a servi interesele unei persoane și ale anturajului său, cât de protejaţi sunt cetăţenii R. Moldova? Vehemența acestor convorbiri denotă că CNA este antrenată într-un război politic împotriva propriilor cetățeni”, a mai spus acesta.

La rândul său, premierul a declarat că nu a ascultat înregistrările telefonice. „Nu am ascultat aceste mizerii, nici nu am de gând. În fiecare zi primesc petiții, plângeri, sunt informat asupra diferitor situații care se întâmplă. Nu sunt spectator, dau indicații la baza cărora sunt analize, calcule și legea. Vreau ca în continuare lupta politică să fie dată prin instrumente politice. Eu tot timpul am folosit doar instrumentarul politic”, a spus Filat.

Reprezentanţii CNA au declarat în legătură cu acest caz că a avut loc o scurgere de informaţii din cadrul dosarului şefului de la Fisc cu scopul de a intimida organul de urmărire penală şi de a pune sub semnul întrebării autenticitatea probelor, or, dacă acestea serveau drept probe în dosar, ele şi-au pierdut autenticitatea. Procuratura Generală a pornit o urmărire penală în cadrul căreia examinează legalitatea efectuării interceptărilor.

Numărul interceptărilor s-a dublat

Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că dacă aceste interceptări au fost răspândite cu intenţie de cineva care a obţinut în mod autorizat înregistrările, aceasta este o infracţiune. În cazul în care au fost răspândite de o persoană cu rea-intenţie, care nu este implicată în urmărirea penală şi a obţinut informaţia neautorizat, este vorba de un caz nefericit, şi trebuie stabilit făptuitorul. „Rezultatele interceptărilor autorizate de judecători trebuie să fie păstrate confidenţial şi doar cu acordul ofiţerilor de urmărire penală sau al procurorilor pot fi făcute publice. Până în 2009 am avut o situaţie destul de bizară, aproape că în fiecare dosar serios aveau loc interceptări. În februarie 2009, Curtea Europeană a pronunţat o hotărâre în care sugerează RM să modifice legislaţia. În octombrie 2012, a fost modificată legislaţia, pe când practica judecătorească nu cred că poate fi modificată atât de uşor”, a spus Gribincea.

În pofida recomandărilor CEDO, datele statistice demonstrează că, în decursul ultimilor cinci ani, numărul autorizaţiilor prin care se solicită ridicarea interceptărilor telefonice s-a dublat. Dacă în 2006 au fost autorizate 1891 de interceptări ale convorbirilor telefonice, în 2009, numărul acestora a crescut până la 3803, în 2010 – la 3890, iar în 2011 a fost de 3539.

„Nu fiecare cumătru de pe malul Bâcului are dreptul să asculte telefoane”

Mircea Druc, primul prim-ministru al RM: „În orice ţară normală, telefoanele cetăţenilor simpli, cu atât mai mult ale persoanelor oficiale, chiar la nivel de prim-ministru, pot fi interceptate doar în cazul existenţei sancţiunii procurorului, parchetului. Astfel, nu fiecare mahala sau cumătru de pe malul Bâcului are dreptul să asculte telefoanele persoanelor, în contextul în care cineva se laudă că RM se află în fruntea Parteneriatului Estic şi implementează legislaţia europeană. Nu e permis să se asculte telefoanele nici unui simplu cetăţean fără mandat, în caz contrar, acesta îi poate acţiona în judecată pe cei vizaţi.”

Svetlana Corobceanu, Angelina Olaru