Feuda Republica Moldova

Interviu cu George Simion, liderul Platformei Unioniste „Acţiunea 2012”

George-Simion

– Stimate Domnule George Simion, ați aflat până la urmă de unde a venit indicația să fiți expulzat din R. Moldova?

Eu nu cred în unitatea de monolit a unui partid sau a unei adunări de oameni de orice natură. Au încercat comuniștii treaba asta și nu le-a ieșit. Oriunde găsești diferite voci. Prin urmare, nici în partidele de la Chișinău nu există o singură direcție sau o singură opinie. Avem unioniști în toate partidele. Desigur, sunt anumiți conducători cărora nu le convine Unirea, pentru că în cazul acesta ei nu ar mai fi președinți, prim-miniștri, miniștri, nu ar mai putea numi după bunul lor plac procurori, guvernatori, nu ar mai face ei legile etc.

Ei bine, acești conducători sunt puși din ce în ce mai mult în fața eșecului sistemului imaginat de ei, de stăpâni pe feuda numită R. Moldova. Și Unirea se conturează din ce în ce mai mult ca alternativă la acest sistem care ține prizonieri cetățenii. Expulzarea mea a venit tot pe fondul fricii ca această alternativă să nu le încurce celor care aveau propriile planuri pentru R. Moldova și pentru negocierea puterii. Cu siguranță, cei care se bat pentru a conduce R. Moldova au avut ca interes imediat să nu mai aibă loc manifestații de amploare în favoarea Unirii și de aceea au vrut să sperie lumea și să intimideze.

Dacă politicienii moldoveni nu ar fi atât de fuduli, ar renunța la ambasade, consulate în toate ţările lumii. PIB-ul R. Moldova este de 6 mlrd. de dolari, în timp ce PIB-ul unui judeţ din România, de exemplu, al Prahovei, este de 7,5 mlrd de dolari. Doar că Prahova nu are de întreţinut parlament, ministere, ambasade și consulate. Cred că un stat propriu este şi o formă a potentaților de la Chișinău de a-şi numi favoriţii în funcţiile-cheie şi a avea mai multă putere. Și asta pentru că, din punct de vedere economic, statul acesta, care are PIB-ul de 6 mlrd de dolari, nu se justifică să aibă propriile instituţii de stat.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) şi Biroul de Migraţie şi Azil spun că nu am voie ca cetăţean străin să-mi exprim părerile despre Unire pe teritoriul R. Moldova. De fapt, nu am comis nicio încălcare, doar că am militat pentru unire. Decizia Biroului de Migrație și Azil şi SIS a fost suspendată. Acum pot intra în R. Moldova, pot participa la procese. O să urmez toate căile de atac la Curtea de Apel, Curtea Supremă. Eu vreau să ajung la CEDO. Cinci luni nu am putut să intru în R. Moldova.

A fost o acțiune de a mă arăta pe mine ca om venit din exterior, din România, care face aici gălăgie şi vrea să aducă Unirea peste capele moldovenilor. Trebuie să spun că 99 la sută din participanţii la manifestaţiile unioniste sunt din R. Moldova. În ce privește ordinul, acesta a venit de sus. Nu am acces la informaţie ca să știu exact din partea cui. Trebuie să ne uităm cui aparțin Ministerul Afacerilor Interne şi SIS-ul. După unire, vom ridica dosarele la puricat şi vom vedea ce şi cum! (râde)

– De ce ar trebui să se unească R. Moldova și România?

Din punctul meu de vedere și al organizaţiei pe care o conduc, Unirea ar trebui să aibă loc din motive de suflet, datorită faptului că suntem acelaşi neam. Suntem la fel şi ştim cu toţii vorba din bătrâni că Unirea face puterea. În plus, din punct de vedere economic, Unirea este benefică atât României, cât şi R. Moldova. Proiectul statal R. Moldova trece în acest moment printr-o criză profundă, criză pentru care nu vedem nicio soluţie. Cetăţenii R. Moldova trebuie să aibă şansa unei vieţi mai bune, să aibă bunăstare la ei acasă şi securitate. Unirea cu România le asigură aceste lucruri.

– Se spune că Unirea nu este pe agenda politică nici la Chişinău şi nici la Bucureşti. Ce ar trebui să facem ca să apară pe agenda potentaţilor zilei de pe cele două maluri ale Prutului?

Nu aş fi categoric că Unirea nu este o prioritate a României. Acest obiectiv de ţară a fost enunţat atât de fostul preşedinte Traian Băsescu, cât și de actualul premier al României, Victor Ponta. Şi chiar dacă, din raţiuni diplomatice, nu este verbalizat, constituie o prioritate pentru toate guvernele României.

În ce privește cea de-a doua parte a întrebării Dvs., trebuie să facem ca lumea să vorbească despre Unire, să ieșim în stradă de fiecare dată și să arătăm că aceasta este dorința unui număr important de oameni. Cu cât vom ieși mai mulți în stradă, cu cât ne vom manifesta voința prin forme democratice, cu atât vom crea agenda politică de mâine. Presiunea populară nu poate face reîntregirea, însă este un ingredient indispensabil pentru a demara procesul. Politicienii sunt oameni care preiau mesajul pe care poporul dorește să-l audă.

– Totuși, în opinia mea, România nu are o strategie coerentă pentru teritoriul de la est de hotarele sale, în sensul revendicărilor făcute de Platforma 2012. Apropo, doar Chişinăul este vinovat de faptul că revendicările acestea nu sunt safisfăcute?

Guvernele şi puterea politică sunt reflecţia unei naţiuni. În ultimii 25 de ani, România a trecut printr-un proces de refacere naţională. Statul român a avut nevoie de timp ca să se însănătoşească, să-şi creeze anticorpii ca să permită instituţiilor statului să funcţioneze normal. Şi acest fapt s-a reflectat în relaţia dintre cele două maluri ale Prutului. Nu am putut fi coerenţi în R. Moldova pentru că nu am putut fi coerenţi la noi acasă. A trebuit să trecem printr-un proces de reforme, de asanare a statului. În ultimii ani, Guvernul României a făcut paşi coerenţi către R. Moldova.

În acest moment, România este singura țară din UE care își asigură necesarul de gaze din producția internă. În domeniul energiei electrice, România are consum excedentar. Dacă Guvernul R. Moldova vrea binele poporului său, va purcede pe calea interconectării energetice, România e dispusă să ofere fonduri și asistență în acest sens. În domeniul financiar, am putea avea o singură monedă pe ambele maluri ale Prutului, care să asigure un curs stabil și o dezvoltare economică propice. Dar ce ne facem dacă Guvernul Republicii Moldova nu vrea binele cetățenilor săi?! Dacă politicienii moldoveni nu ar fi atât de fuduli, ar renunța la ambasade, consulate în toate ţările lumii. PIB-ul R. Moldova este de 6 mlrd. de dolari, în timp ce PIB-ul unui judeţ din România, de exemplu, al Prahovei, este de 7,5 mlrd de dolari. Doar că Prahova nu are de întreţinut parlament, ministere, ambasade și consulate.

Cred că un stat propriu este şi o formă a potentaților de la Chișinău de a-şi numi favoriţii în funcţiile-cheie şi a avea mai multă putere. Și asta pentru că, din punct de vedere economic, statul acesta, care are PIB-ul de 6 mlrd de dolari, nu se justifică să aibă propriile instituţii de stat.

Interviu realizat de Ilie Gulca