„Festivalul Zilele Muzicii Noi împlinește 25 de ani, vă așteptăm la o nouă ediție”

ghenadie ciobanuInterviu cu compozitorul Ghenadie Ciobanu, director fondator și director artistic al Festivalului Internațional Zilele Muzicii Noi

 – Stimate domnule Ghenadie Ciobanu, ce vă amintiți despre începuturile Festivalului Zilele Muzicii Noi?

Încă în 1989 am venit la Uniunea Compozitorilor cu propunerea de a organiza la Chișinău un festival de muzică contemporană, fiind inspirat de participarea la manifestările dedicate muzicii noi din Petersburg și Nijni Novgorod (pe atunci Leningrad și, respectiv, Gorki). La acele manifestări, care purtau pecetea Perestroikăi, am făcut cunoștință cu câțiva compozitori din Londra, Copenhaga, Amsterdam, Varșovia, precum și din orașele fostelor republici unionale. De la colegii din străinătate am aflat că în fiecare țără occidentală sunt mai multe festivaluri dedicate muzicii contemporane, că acestea se organizează cu regularitate și reprezintă un instrument important în procesul de promovare a muzicii contemporane și a noii gândiri muzicale. E de menționat că la noi pe atunci lucrările compozitorilor contemporani se interpretau, preponderent, în cadrul congreselor Uniunii Compozitorilor, o dată la patru ani, apoi, la plenarele aceleiași organizații profesionale, o dată la doi ani și, sporadic, în cadrul unor treceri în revistă. Lucrurile nu puteau continua așa, erau necesare schimbări, muzica contemporană trebuia să răsune pentru publicul larg.

– Ideea de a inaugura un festival de muzică contemporană a găsit susținere din partea Uniunii Compozitorilor de la Chișinău?

Am primit un răspuns evaziv de la conducerea uniunii, cu toate acestea, nu am renunțat la idee. Am început să mă documentez referitor la festivalurile de acest gen solicitând la biblioteci informații din revistele muzicale din acea perioadă despre festivalul Toamna Varșoveană, am găsit broșurile unor festivaluri din Praga, Bratislava. În anul 1990, când am fost ales președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicienilor din Moldova, am propus să organizăm prima ediție a Festivalului Internațional Zilele Muzicii Noi chiar în anul proxim – 1991– și să-l desfășurăm anual.

Din acel moment, în fiecare an, specialiștii și iubitorii de muzică au posibilitatea să descopere noi creații de toate genurile: muzică simfonică, muzică de cameră, muzică corală, opere, balete, muzică electro-acustică etc., aparținând compozitorilor contemporani de la noi și din străinătate. Multe dintre  lucrările interpretate constituie premiere chişinăuene, iar unele – premiere absolute. Nici unul din curentele estetice ale muzicii contemporane nu a fost ignorat în cadrul celor 25 de ediții.

– Felicitări pentru performanța de a organiza 25 de ediții la rând! Vă rugăm să ne spuneți cum construiți programele festivalului?

În programele festivalului lucrările tradiționaliste se află în vecinătate, adesea, cu cele experimentale. Una dintre tendințele principale, în acest sens, este extinderea tematicii și a orizonturilor de percepere a muzicii contemporane. În cadrul festivalului au fost organizate spectacole multi-media, expoziții de artă plastică, recitaluri de poezie, spectacole gen performance, instalații, difuzări de pelicule cinematografice și alte forme sintetice ale artei contemporane.

Inițiind acest festival, am urmărit mai multe scopuri, dintre care voi remarca doar două: de a-i familiariza pe creatorii de muzică și interpreții de la noi, pe specialiștii, dar și publicul meloman cu valorile artei contemporane muzicale, pe de o parte, și de a internaționaliza creația muzicală și arta interpretativă autohtonă prin conectarea la procesele muzicale de pe glob, pe de altă parte.

 – Pe parcursul unui sfert de secol ați avut de înfruntat crizele economice, politice, sociale din R. Moldova. Azi situația festivalului e mai stabilă decât altădată?

În mod normal, un sfert de secol reprezintă o perioadă suficientă pentru înrădăcinarea unor tradiții, nu, însă, și la noi, managementul festivalului confruntându-se la fiecare ediție cu probleme de ordin existențial.

Totuși festivalul a supraviețuit și sperăm că va avea continuitate. În ciuda dificultăților de ordin organizatoric, ne bucurăm de realizările artistice obținute datorită festivalului. Cea mai  importantă, după părerea mea, este abordarea de către compozitorii noștri a unor noi tematici și problematici, a unui nou univers imagistic, unui limbaj contemporan. Ca urmare, creațiile muzicale ale compozitorilor noștri au început să depășească nivelul valoric local, devenind competitive pe plan internațional și fiind tot mai des interpretate la cele mai prestigioase festivaluri, concursuri din străinătate.

Vorbind în limbajul cifrelor, aș aminti că, de-a lungul anilor, la Festivalul Muzicii Noi de la Chișinău au participat compozitori, dirijori, interpreți din peste 40 de țări din Europa, America de Nord, America Latină, Orientul apropiat, Asia Centrală, Orientul îndepărtat. Au fost prezentate peste 350 de concerte, spectacole, manifestări artistice. Au fost interpretate 1400 de lucrări.

 – E un bilanț convingător care poate fi considerat și o invitație la ediția aniversară, din iunie 2016, a Festivalului Muzicii Noi. Vă mulțumesc pentru interviu!

 

 

 

 

 

 

The following two tabs change content below.