Feriți-vă copiii de Balena Albastră, jocul online care-i îndeamnă să se sinucidă

balena albastra

Părinţi, atenţie mare la conturile de pe Internet ale copiilor voştri! Jocul sinucigaş „Balena Albastră”, cunoscut cu numele „Blue Whale Challenge”, a ajuns la graniţa de est a ţării şi face victime printre adolescenţii basarabeni, scrie ziaruldeiasi.ro. 

Trei tineri din Republica Moldova s-au sinucis în ultima săptămână, aruncându-se în gol, aşa cum prevede ultima sarcină din provocarea scandaloasă care a făcut zeci de victime în fostele state sovietice. Trendul „Blue Whale Challenge” a pornit în Rusia, acolo unde, până în prezent, se consideră că peste 130 de decese în rândul adolescenţilor sunt legate de jocul periculos. Moda a fost adoptată în state precum Letonia, Ucraina, Belarus, Azerbaijan, unde s-au înregistrat morţi şi răniţi cu traumatisme severe din cauza că s-au aruncat de la înălţime.

Mediul de propagare a jocului este cea mai cunoscută platformă socială folosită în statele din fosta URSS, V Kontakte (VK), pe care o utilizează şi mii de occidentali. „Balena Albastră” este un joc online pe care îl poţi câştiga doar dacă te sinucizi. În România, până în prezent, autorităţile nu au emis nicio informare în legătură cu „provocarea momentului”. Mai multe surse ne-au confirmat că sunt tineri din Iaşi care folosesc platforma socială VK, şi chiar elevi ar fi interesaţi de „Balena Albastră”. Poliţia franceză, de exemplu, a luat atitudine în urmă cu câteva zile.

„Nu vă lăsaţi influenţaţi, pentru nicio provocare nu merită să vă riscaţi viaţa”, au subliniat autorităţile din Hexagon luni, 6 martie, pe contul oficial de Twitter al Poliţiei Naţionale Franceze. „Balena Albastră” poate fi jucat cu un simplu cont pe VK. Relatările despre provocarea sinistră arată că orice utilizator interesat să intre în joc trebuie doar să anunţe acest lucru printr-un status scurt şi să adere pe reţea la grupuri sinucigaşe „Blue Whale”. „I want to play Blue Whale” (n.r. – vreau să joc Balena Albastră), „I’m in the game” (n.r. – sunt în joc), „I want to play Blue Whale, can you help me?” (n.r. – vreau să joc balena albastră, mă poţi ajuta?), „I’m looking for a guardian/sponsor” (n.r. – caut un ghid/gardian), sunt cele mai întâlnite statusuri în rândul tinerilor care joacă „Balena Albastră”, toate însoţite de hashtagul #bluewhale.

50 de sarcini

Odată ce utilizatorul anunţă că vrea să intre în joc, imediat sau în termen de câteva ore este contactat de alţi utilizatori care îi scriu în privat. Unii sunt interesaţi doar să intre în joc şi caută informaţii, alţii însă se recomandă că sunt ghizi şi că rolul lor este să te introducă în joc.

După ce leagă o oarecare relaţie cu interlocutorul, ghidul îi transmite acestuia 50 de sarcini pe care trebuie să le îndeplinească pe rând, una pe zi, până la încheierea jocului. Indicaţiile alternează de la jocuri simple, cum ar fi desenul unei balene albastre, până la perversiuni şi acţiuni automutilante.

În prima zi, jucătorul trebuie să-şi deseneze pe mână unul din numeroasele simboluri ale jocului – o balenă, f58-f57, 4: 20, f57 şi să-i trimită ghidului său o fotografie nud.

În următoarea zi, jucătorul trebuie să se trezească la 04.20 să se uite la filme de groază.

În a treia zi, utilizatorul trebuie să-şi facă trei tăieturi cu cuţitul, cuiul sau lama pe mână.

În următoarea zi, jucătorul trebuie să deseneze o balenă pe un obiect la îndemână. Îndeplinirea sarcinilor presupune nu doar realizarea lor, ci şi demonstrarea lor prin fotografii sugestive. În acea zi, dacă ghidul apreciază că jucătorul a îndeplinit întocmai sarcinile, îl acceptă în rândul „Balenelor Albastre” doar după ce îi arată că şi-a „încrestat” pe un picior cuvântul „yes“ (n.r. – da).

În zilele următoare, ghidul îi cere jucătorului să se trezească la 04.20 şi să urce pe acoperiş sau să meargă în staţiile de tren sau să-şi însemneze mâna cu cuţitul, desenându-şi o balenă sau să-şi taie buzele.

În a 26-a zi de joc, ghidul îl anunţă pe jucător ziua şi ora la care va muri.

De la ziua 30 la ziua 49, jucătorul trebuie să se trezească la 04.20 şi să se uite la filme de groază, să asculte muzică din aceeaşi categorie, să vorbească cu alte balene, să-şi taie zilnic mâna şi să se retragă complet din mijlocul familiei sau cunoscuţilor.

În ultima zi, sarcina jucătorului este să se sinucidă pentru a învinge jocul.

„Jocul este de-a dreptul diabolic, gândit de cineva bolnav. Tinerii nu mai consideră o provocare să înveţe ceva pentru şcoală, şi atunci intră în altfel de provocări. În jocul acesta, moartea devine o valoare. Din punctul meu de vedere, unui părinte trebuie să-i fie foarte greu să prevină un astfel de comportament. Arma cea mai recomandată este comunicarea şi să reuşească să intre în sistemul de valori al adolescenţilor, atât cât i se permite şi cât nu provoacă alte neplăceri”, a arătat Mihaela Ghircoiaş, psiholog pediatru.

„Autorităţile trebuie să facă un apel public”

Potrivit presei ruse, în noiembrie 2016, unul dintre moderatorii grupurilor pe care se promovează jocul mortal, Philipp Budeikin, a fost arestat într-o suburbie a Moscovei. În intervalul 2013–2016, tânărul a deschis opt grupuri care promovau jocul sinucigaş şi a reuşit să atragă sute de utilizatori.

„Jocul acesta este un fel de isterie în grup pe care o întâlneam altădată în cămine sau în leagăne, acolo unde, dacă se sinucidea un puber, mai apăreau încă un caz-două. Dacă atunci se putea controla situaţia, pentru că ştiai cu cine se însoţeşte copilul tău, acum, în mediul online, nu prea mai este această posibilitate. Totuşi, autorităţile trebuie să facă un apel public, să anunţe ce se întâmplă, şi acolo unde e cazul să blocheze aceste platforme”, a arătat dr. Gabriel Crumpei, medic primar psihiatru, doctor în psihologie.

„Balena Albastră“ nu a făcut nicio victimă în judeţ, conform reprezentanţilor Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Iaşi (CJRAE). Directorul centrului a precizat pentru „Ziarul de Iaşi“ că vârsta adolescenţei se caracterizează prin frământări care pot îndrepta minorul către un grup neadecvat.

„Adolescenţa este o perioadă de schimbări intense, în plan social, familial, fizic şi afectiv, schimbări care sunt normale, dar care generează angoasă şi anxietate în grade variate. Pentru a aborda aceste schimbări, adolescentul apelează adesea la un grup pe care îl percepe ca fiind solidar în explorarea provocărilor specifice vârstei. Nu întotdeauna însă alegerea grupului este adecvată şi în multe situaţii, de exemplu în cazul socializărilor în mediul online, grupul la care aderă copilul nu este cunoscut de către părinţi. Apartenenţa la un grup periculos este indicată de comportamente precum: comunicare deficitară, impulsivitate, tăinuirea unor relaţii sau fapte”, a subliniat profesorul Anca Hardulea, consilier şcolar, director CJRAE.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău