Fericirea lui Viorel

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ // JURNAL a transmis din partea Moşului un cadou unui băiat din Cimişlia

Acum un deceniu, un băiat de 12 ani şi-a văzut visul împlinit. Moş Crăciun i-a dăruit o trompetă în ajunul marii sărbători. Scrisoarea adresată Moşului a venit pe adresa JURNALULUI. Viorel din Cimişlia îi scria Moşului că nu vroia nici dulciuri şi nici jucării, ci  o trompetă! Redacţia JURNALULUI a mers în acel decembrie al anului 1999 la Viorel acasă şi i-a înmânat din partea Moşului trompeta la care visa atât de mult.

Viorel este mezinul unei familii cu trei copii din Cimişlia, orfani de tată, care avea un vis. Vroia o trompetă, căci a lui se defectase şi-i făcea necazuri. Mama îi răspundea fiului doar cu o privire neputincioasă. O dureau cuvintele băiatului, dar cu salariul ei de poştăriţă şi cu cei trei copii nu putea să-i cumpere mezinului o trompetă. „Există şi azi trompeta dăruită de JURNAL, doar că nu este utilizată, deoarece Viorel lucrează”, spune Elena Proţic, care şi azi este poştăriţă în Cimişlia.

Scrisoarea de un deceniu adresată lui Moş Crăciun

Acum zece ani, mama băiatului a citit în JURNAL că Moş Crăciun va oferi un cadou copilului care îi va scrie cea mai ingenioasă scrisoare. „Băiatul meu n-a stat mult pe gânduri şi i-a scris imediat lui Moş Crăciun”, a mărturisit doamna Elena.

„Dragă Moş Crăciun, aş vrea să-mi dăruieşti o trompetă. Trompeta mea este defectată şi nu mai poate fi reparată. Clemele pe unde dau drumul la apă le-am legat cu elastic făcut din anvelopă de bicicletă. Mi-i ruşine să merg cu ea la lecţii, dar mai ales la examen. Moş Crăciun, nu-ţi cer de mâncare, nici de îmbrăcat, cu toate că am nevoie. Vreau o trompetă, să pot exersa acasă aşa cum îmi cere profesorul. Te rog, mai vizitează-ne şi pe noi, cei săraci, nu numai pe cei bogaţi. Moş Crăciun, te aştept!”, i-a scris atunci Viorel Moşului.

De la trompetă la foarfece

Băieţelul de atunci azi este un bărbat în toată firea. La cei 22 de ani ai săi a reuşit multe lucruri. După absolvirea liceului, a făcut timp de jumătate de an cursuri de frizer, după care a lucrat în capitală într-o frizerie, unde şi-a automatizat deprinderea de a tunde perfect şi bărbaţii, şi femeile. Apoi a satisfăcut serviciul militar. Nu s-a odihnit nici acolo. „Îi tundeam şi pe ofiţeri, şi pe camarazii mei de câte ori era nevoie”, îşi aminteşte Viorel. Spune că în copilărie era mereu cu trompeta în mână, la care a cântat şase ani de zile, pentru că vroia să se facă trompetist, însă, pe parcurs, s-au schimbat dorinţele şi, la maturitate, foarfecele i-a luat locul trompetei. „Dar nu uit de trompetă. Uneori, când merg acasă, o i-au în mână şi cânt melodii învăţate în copilărie”, menţionează flăcăul.

„Vreau să devin om ”

În timp ce-şi satisfăcea serviciul militar, i s-a propus să lucreze în Serviciul Paza de Stat. „Am acceptat oferta. Lucrez, mai bine de un an, în calitate de colaborator de pază şi-mi place ceea ce fac.  M-a trezit la viaţă armata. Acolo mi-am format caracterul şi dorinţa de a lupta pentru a obţine ceva în viaţă. Până atunci, eram   timid. Însă, acum orice n-aş face mă gândesc la mama, care a fost mereu alături de mine şi de fraţii mei”, mărturiseşte Viorel.

Pentru a avansa în funcţie are nevoie de studii superioare. Nu şi-a permis acest lux până acum din cauza lipsei banilor. „Mi-am dorit mereu să fac o facultate, să am studii superioare, dar nu vroiam s-o deranjez pe mama. Acum sunt student în anul I la Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport din Moldova. Îmi achit singur contractul de 5.000 de lei. Sunt mulţumit. Mă descurc concomitent şi cu examenele, şi cu serviciul. Vreau ca mama să fie mândră de mine”, spune tânărul.

The following two tabs change content below.
Victoria Popa

Victoria Popa

Victoria Popa

Ultimele articole de Victoria Popa (vezi toate)