Fericirea are chipul omului frumos

Nik mi-a adus nu numai liniştea, dar şi încrederea că merit să iubesc şi să fiu iubită…

happy_couple_by_zumadrian-d5x2syoAndreea are 44 de ani. S-a născut într-un sat din Republica Moldova. Locuieşte de 16 ani la Viena. S-a căsătorit cu Nikolaus în august 2005, dar sunt împreună de 13 ani. E o împătimită a sportului, un exemplu bun pentru femeile care doresc să-şi menţină silueta, indiferent de anii care se adaugă la vârsta omului. În prezent, eroina noastră traversează o perioadă minunată – este însărcinată în a patra lună.

Şi pentru că soţul îşi doreşte ca Andreea să-şi păstreze formele frumos şlefuite şi după naştere, aşa cum le ştie din ziua în care s-au cunoscut, gravida e foarte atentă la ce mănâncă, la cât mănâncă. Urmează întocmai sfaturile medicului în privinţa regimului alimentar. Face sport şi îşi controlează zilnic greutatea.

Prins în flagrant cu amanta

Andreea e genul de om care are acea sclipire în ochi şi acea lumină pe faţă ce molipseşte pe toată lumea. Vine dintr-o familie în care au crescut opt copii, ea fiind mezina. Din anul trei de facultate (a studiat la limbi străine, USM) s-a căsătorit cu Grigore, un băiat frumos de la anul cinci. Grijile familiei au obligat-o să-şi finalizeze studiile la secţia cu frecvenţă redusă. Tânăra familie se stabilise cu traiul într-un orăşel de la nordul republicii. Soţii lucrau în şcoli diferite, predând limba engleză.

La începutul anilor ’90, când sărăcia muşca din toate părţile, Andreea s-a văzut nevoită să plece la câştig peste hotare. A lăsat fiul de un an şi opt luni în grija măicuţei sale bătrâne şi a luat drumul spre Viena. Acolo avea să se întâlnească cu de toate: un dor nebun de cei dragi lăsaţi acasă, frică, trufie, ironie. Şi, vârf la toate, după mai bine de două luni de şedere printre străini, sora avea să-i comunice că Grigore s-a dat în dragoste cu profesoara de matematică.

A durut-o, fireşte, dar şi-a zis că infidelitatea nu ar trebui să fie un motiv de divorţ în situaţia în care soţii se află departe unul de altul. A făcut tot ce a putut ca peste un an să-l aducă şi pe Grigore la Viena. Dar după câteva luni, de unde şi până unde, a sosit în capitala Austriei şi profesoara de matematică. Grigore a continuat să se întâlnească cu ea, fără să-i dea de bănuit soţiei. Şi aşa cum lucrurile până la urmă se descoperă, s-a întâmplat că într-o noapte când Andreea s-a întors mai devreme de la serviciu (lucra într-un restaurant) să-l găsească pe Grigore în pat cu amanta. De această dată nu l-a mai iertat.

Un dor se duce, altul vine

A suferit, dar fiind optimistă din fire, era convinsă că lucrurile se vor aranja. La câteva zile după despărţire, într-o dimineaţă, s-a trezit cu seninul pe faţă, cu mult soare în suflet. Inima nu-i mai plângea. Cu mintea mai clară ca niciodată, a zis cu voce tare: „Trebuie să fac o schimbare radicală, eu merit mai mult pe lumea asta”.

Şi a plecat să facă ordine în casa lui Nikolaus, unde mergea de două ori pe săptămână. Iar acolo – surpriză! Bărbatul o aştepta cu un buchet de flori. Trebuie să vă spun că se îndrăgostise de ea de cum a văzut-o în casa lui. Dar când a aflat că e căsătorită şi are şi un copil, nu a cutezat să-i mărturisească sentimentele. Acum Andreea era liberă şi el a hotărât să nu piardă momentul. Avea atunci 38 de ani. Pentru Andreea era foarte important în acele zile când trecuse prin despărţirea venită ca un trăsnet, să găsească pe cineva care să-i ofere echilibru, iubire şi puterea de a merge mai departe.

Această dragoste apărută atunci când nici nu se aştepta a fost ca o ploaie de vară peste un pământ însetat. Femeia povesteşte: „Am avut mare nevoie în acele momente de linişte, de o persoană lângă mine care să-mi fie sprijin. Această persoană a fost Nik (aşa îşi dezmiardă soţul).
Lucram de doi ani în casa lui şi nu mi-am închipuit niciodată că între noi ar putea exista compatibilitate, că am putea să fim o pereche potrivită.

M-a cucerit din primele zile prin modestie, bun-simţ, dorinţa sinceră de a mă ajuta. Iar din ziua în care m-a aşteptat cu buchetul de flori, mărturisindu-mi că n-a fost căsătorit niciodată, că suntem născuţi unul pentru altul chiar dacă am venit pe lume în diferite părţi ale lumii, Nik mi-a adus nu numai liniştea, precum şi încrederea că merit să iubesc şi să fiu iubită…”

Revederea cu copilul lăsat mic de tot acasă

Trecuse aproape trei ani de când Andreea nu fusese acasă şi nu-şi văzuse copilul. A venit alături de Nikolaus, având deja şederea legalizată în Austria. Copilul era mare. Nu o recunoştea şi fugea de ea. Andreea continuă firul poveştii: „Mi se rupea inima. Pustiită de dor, voiam să-l îmbrăţişez, iar el fugea de mine. Chiar şi acum când povestesc, când Artur are deja 18 ani, o fac cu o strângere de inimă. A trebuit să treacă o săptămână ca să fiu acceptată de copilul meu. Peste încă o săptămână, l-a acceptat şi pe Nik şi am mers împreună la Viena. E foarte important ca atunci când te desparţi de tatăl copilului tău să găseşti omul care să fie acceptat de acest copil”.

Mai plini de lumină, de curaj şi bucurie

Andreea şi Nikolaus, doi oameni frumoşi, născuţi parcă de aceeaşi mamă, sunt căsătoriţi de nouă ani. Şi-au jurat credinţă în faţa altarului într-o biserică catolică, iar acum doi ani au primit cununia şi într-o biserică de la noi. Aşa a dorit Nik din respect pentru ea şi pentru Artur de care s-a ataşat foarte mult. Îi poartă de grijă ca un adevărat părinte.

Este un soţ ideal, un om minunat, care vine dintr-o familie cu şapte copii, el fiind mezinul. Se consideră un om iubit de Dumnezeu, spune la toată lumea că fericirea are chipul Andreei. La fel ca Andreea, s-a născut la ţară. Satul lui de baştină e situat la 100 km de Viena. Părinţii s-au trecut din viaţă şi el poartă de grijă casei părinteşti la care ţine foarte mult. Îi este dragă şi casa părintească a soţiei.

A îndrăgit tradiţiile şi obiceiurile româneşti, îi plac bucatele noastre naţionale. E foarte generos. Întinde întotdeauna o mână celui căzut la nevoie. De câte ori vine în R. Moldova, vine cu un geamantan de dulciuri, din care împarte la toţi copiii satului. Aduce mici atenţii la toate rudele soţiei, oferă suvenire oamenilor pe care îi descoperă.

Poate comunica în română, îi place foarte mult să stea de vorbă cu bătrânii, mai ales, cu copiii. Acum când visul lor de a avea un copil împreună îşi desface petalele, Andreea şi Nikolaus sunt şi mai plini de lumină, curaj şi bucurie, sentimente pe care le împărtăşesc cu cei din jur. Să le ajute Domnul să o ţină tot aşa până la adânci bătrâneţi.

The following two tabs change content below.
Nina Neculce

Nina Neculce