Fericirea afişată nu e piatră nestemată

sad-coupleCând l-a prins în flagrant în propria casă, a dat crezare detaliilor incendiare povestite de cei din jur

S-au cunoscut acum 47 de ani. Pe atunci nu era atâta erotizare în rândurile tineretului. Natalia se mutase cu părinţii, ce erau specialişti în agricultură, în satul în care o aştepta Arcadie, iubirea vieţii sale. Natalia avea 16 ani, iar Arcadie – 17. Locuiau în vecinătate de câteva săptămâni, dar încă nu se cunoşteau. La o seară de dans la şcoală, băiatul s-a apropiat de fată, i-a sărutat mâna şi i-a spus încântat: „Vecină, dragă vecină, enigmatică vecină, în sfârşit, ne întâlnim”.

Totul a pornit de la suflet la suflet, de la inimă la inimă. Era multă delicateţe în vorbele lor. Natalia, o fată crescută la ţară cu poveşti spuse pe la şezători, nu ştia cât e de frumoasă. Până în clasa a cincea, fire băieţoasă, s-a jucat de-a ţurca cu băieţii din mahala, a spart geamurile vecinilor cu mingea, pentru care părinţii au plătitş. A fost bătută cu urzici de diriginta clasei pentru isprăvile pe care le făcea în timpul lecţiei. Aerul războinic a ţinut până prin clasa a şasea, până când a prins gustul lecturilor. Şi atunci când avea timp liber, nu mai ieşea cu băieţii la joacă, dar lua cartea în mână.

L-a cucerit cu vorbe bune de pus la rană

Lecturile i-au cultivat gustul pentru cuvântul frumos, pentru vorbele bune de pus la rană. Cu vorba-i bună şi înţeleaptă îşi mângâia părinţii şi l-a cucerit şi pe Arcadie, o fiinţă duioasă, care cobora dintr-o familie de profesori şi era un tezaur folcloric. Cunoştea foarte multe cântece mai vechi şi mai noi, pe care le interpreta pe la concursurile şi serbările şcolare, apoi în ansamblul de cântece şi dansuri populare al universităţii. Arcadie era genul de om cu care, în timp ce comunicai, simţeai o stare de bine. Vreme de cinci ani s-au tot descoperit unul pe altul. Felul în care se descopereau le aducea bucurie, o bucurie fără limite, care le umplea inimile, viaţa şi respiraţia.

Au ajuns la apropierea trupească abia atunci când au hotărât să se căsătorească în ultimul an de facultate. După absolvirea facultăţii, s-au întors în sat. El lucra agronom specializat în protecţia plantelor, iar ea, la contabilitate. Munceau, se bucurau de viaţă, dar nu-şi afişau fericirea. Natalia îi repeta deseori: „Să nu te lauzi prietenilor că ne împăcăm bine şi suntem fericiţi, pentru că o fericire afişată nu mai este a ta”.

Se priveau suspect şi vorbeau forţat

Prinşi în ritmurile grăbite ale vieţii, şi-au ridicat casa, au adus pe lume trei copii. Munceau amândoi cu inspiraţie la serviciu şi acasă. Îşi doreau ca ziua să fie mai lungă, să nu stea mereu sub presiunea timpului. În zilele de relaxare, se întâlneau cu prietenii. Aveau câţiva prieteni de familie cu care discutau despre cărţile citite, dar mai cu seamă despre cele cu conţinut filozofic. Filozofia era considerată de Natalia medicina sufletului, dragostea pentru cunoaştere.

Printre aceşti prieteni se numărau şi Valeria cu soţul ei, Nichita, care locuiau în vecinătate şi care nu lipseau de la niciun eveniment din familia lor. Valeria se dădea drept cea mai bună prietenă a Nataliei şi nimeni n-ar fi crezut niciodată că Arcadie s-ar putea încurca cu ea. Dar iată că după zece ani de fidelitate în căsătorie a făcut-o, motivându-şi mai târziu pasul prin faptul că Natalia era o soţie prea puternică şi el s-a lăsat ademenit de ochii dulci ai Valeriei din nevoia de a se simţi mai bărbat.

Spre surprinderea lui, în scurt timp, s-a transformat într-un amant desăvârşit. Natalia nu bănuia că soţul ei o înşală şi nici nu-şi dădea seama că, de la un timp, doar se prefăcea că o iubeşte. Când una dintre prietenele din cercul lor l-a văzut cum intra cu Valeria într-un hotel din capitală şi nu a păstrat tăcerea, Natalia nici nu a vrut să audă. Dar când l-a prins în flagrant în propria casă, a dat crezare detaliilor incendiare povestite de cei din jur. Aceştia îi tot şopteau unde se întâlneau amorezii şi cum reuşeau să se ascundă la ora mesei în depozitul grădiniţei unde Valeria era şefă. Atunci soţia înşelată a avut parte de un şoc urmat de un scandal după care furtuna s-a potolit. Deşi se priveau suspect şi zâmbeau forţat, soţii au început să-şi vadă de grijile familiei, gândindu-se la viitorul copiilor.

Toate în aparenţă îşi urmau cursul lor firesc. După 25 de ani de căsnicie, când cei doi copii mai mari au făcut studii şi au fost daţi pe la casele lor, Natalia a plecat la muncă în Spania, aşa cum plecaseră mai multe femei din sat. Peste doi ani, după absolvirea liceului, şi-a luat şi mezinul cu ea, apoi l-a convins şi pe Arcadie să lase satul şi să vină alături de familie.

(Copiii mai mari munceau de asemenea la Madrid). Au trecut prin multe încercări. Natalia credea că aceste încercări îl vor schimba pe Arcadie care, de la o zi la alta, devenea tot mai străin. Dar n-a fost să fie. Omul nu s-a putut adapta la noile condiţii de viaţă şi, după doi ani, s-a întors acasă. A început să ducă o viaţă dezechilibrată. Trăia din banii pe care îi trimitea soţia, bani care îi ajungeau şi pentru răsfăţul amantelor. Fosta amantă, Valeria se îmbolnăvise şi nu mai prezenta interes pentru el. Suferea de cancer. În scurt timp, s-a stins în chinuri groaznice, fiind înmormântată lângă soţul său, care decedase cu doi ani mai devreme.

A uitat de toate momentele frumoase ce i-au unit

În 16 ani de aflare peste hotare, Natalia a investit bani în reparaţiile capitale din casă, în mobila nouă, în anexele din gospodărie. Şi-a făcut toate comodităţile ca să se simtă bine atât ea, cât şi mezinul, atunci când se vor întoarce cu totul acasă. Dar surprizele vin atunci când te aştepţi mai puţin. În vara aceasta, când a decis să pună punct străinătăţii, Natalia avea să afle cu indignare că s-a ales cu nimicul că nu mai este soţia legitimă a lui Arcadie, că divorţul s-a pronunţat în lipsa ei de câteva luni şi că locul său în casă l-a ocupat o altă femeie venită din satul vecin. Zidul care s-a format între ei pare să nu se mai dărâme. Arcadie nici nu vrea să audă de reabilitarea căsătoriei.
Iar Natalia, mai împietrită, mai nepotolită ca niciodată, nu poate înţelege ce s-a întâmplat cu soţul ei, de ce a dat uitării momentele frumoase ce i-au legat până la nuntă şi în primii zece ani de viaţă în familie, dar şi după aceea. De ce nu izvorăşte nici din ochii lui, nici din ochii ei acea lacrimă fierbinte care, lunecând pe obraz, să le poată aduce în suflet iertarea?

Natalia are astăzi 57 de ani, iar Arcadie, 60. Şi toţi cei care îi cunosc se uită trist la casa lor şi nu le vine să creadă că Natalia se vede nevoită să plece înapoi în Spania pentru că nu mai are loc în casa în care a investit bani, suflet şi multă sănătate.

The following two tabs change content below.
Nina Neculce

Nina Neculce