Femeia cu capul în nori sau cum ia naştere o prognoză meteo

Ar putea spune cu certitudine ce fel de ploaie va aduce un nor, care este aproximativ viteza vântului şi ce volum de precipitaţii ar putea să cadă. „Acum nu e niciun nor, începând de la mijlocul săptămânii viitoare însă vom avea ploi”, ne spune Lidia Treşcilo, meteorolog, şefa Direcţiei meteorologie a Serviciului Hidrometeorologic de Stat, imediat ce ieşim pe scările instituţiei.

Svetlana COROBCEANU

Căutăm profani spre un norişor îndepărtat, nu vedem nimic din ce am putea trage concluzii din deducţiile sale. Văzând cât suntem de serioşi, femeia pufneşte în râs. „Ceea ce am spus e o prognoză bazată pe datele furnizate de Institutul Norvegian de Meteorologie şi Organizaţia Europeană pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT), care, după ce se pune cap la cap cu prognozele noastre, dă naştere unei previziuni meteo. Acum, spre deosebire de trei decenii în urmă, dispunem de metode moderne, computerizate, cu ajutorul cărora stabilim prognozele meteo”, ne spune expertul.

Acum o săptămână, a participat la o conferinţă internaţională la Odesa. Imediat ce au ieşit afară, toţi meteorologii şi-au îndreptat faţa spre cer. „E boala noastră profesională. Imediat ce te pomeneşti sub cerul liber începi să faci calcule, să dibui dincotro bate vântul, dincotro vin norii, ce fel de nori sunt şi cam ce volum de precipitaţii aduc”, ne spune Lidia, precizând că deja ştie când şi ce ploaie va aduce un nor.

Observatorul meteorologic

Staţia meteo din or. Chişinău este la fel ca staţiile din întreaga lume. Intrarea se face dinspre nord. Suprafaţa staţiei e de 36 de metri pe 36, iar gardul este mic şi din plasă pentru a permite o mai bună ventilare. Aici se găsesc utilaje moderne, dar şi unele aflate în uz de aproape un veac. Lidia urcă cele câteva trepte şi bagă capul în adăpostul cu termometru. „Acum la Chişinău sunt 10 grade Celsius”, ne spune femeia. În cutiuţa vopsită în alb în exterior, se află termometrul şi higrograful, instrumentul care măsoară umezeala relativă a aerului. Rezervorul cu mercur al termometrului se află la doi metri de sol, ca în întreaga lume, astfel încât să nu existe o influenţă mare a radiaţiei solului. Adăpostul este format din scânduri aşezate oblic, ca nişte jaluzele din lemn, pentru a permite o mai bună ventilare şi apărare de ploi.

În preajmă, se înalţă un pilon cu cabluri şi cu o morişcă de vânt la capăt. E o staţie semiautomată dotată cu sensori, cu ajutorul căreia se stabileşte atât direcţia şi viteza vântului, cât şi umiditatea din sol. Datele se transmit în mod automat la staţia din preajmă unde se află mereu un observator meteorologic de serviciu. Observaţiile meteorologice se fac din trei în trei ore.

Prognozele iau naştere în echipă

Lidia urcă scăriţele spre un alt aparat. „Acesta este un heliograf”, ne spune femeia în timp ce-şi aruncă privirea într-o bilă de sticlă, cu ajutorul căruia meteorologii stabilesc durata de strălucire a soarelui. Şi acest aparat în curând va fi înlocuit. Recent, instituţia a câştigat un proiect la Banca Mondială, care face posibilă modernizarea staţiei. „În curând, vom achiziţiona un radar meteorologic  care va identifica localizarea şi deplasarea precipitaţiilor, e foarte costisitor, dar foarte necesar. Acesta ne va permite să prevenim calamităţile meteorologice, cum ar fi căderile intense de precipitaţii sau grindina”, ne spune Lidia.

Datele oferite de staţie ajung la Centrul Naţional de Prognoză Meteorologică, unde ia naştere prognoza de scurtă durată. „Ca să faci o prognoză meteo pentru 7 zile, trebuie să cunoşti datele meteo de pe întreaga planetă. Ca să faci o prognoză pentru o zi, trebuie să ai datele cel puţin din Europa de Vest. În camera aceasta, sosesc informaţiile de la staţiile meteo din ţară, iar în camera alăturată, de la alte calculatoare, vine informaţia din afara Republicii Moldova. Aici este întocmit zilnic buletinul meteo, care este transmis ulterior către opinia publică”.

Ieşi din casă cu umbrelă sau cu ochelari de soare

Pe un monitor apare harta cu datele oferite de EUMETSAT. Pe plasmă apar imagini radar despre evoluţia curenţilor de aer la nivelul solului şi la înălţime. O prognoză meteo ia naştere după 30 – 40 de minute de analiză în echipă. La discuţii participă vreo 15 specialişti. Ulterior, sinteza informaţiilor capătă forma unui buletin meteo care este transmis, nu doar în mass-media, ci şi responsabililor din domeniul economiei naţionale, cum sunt, transportul auto, construcţii, sistemul energetic şi altele. „Dacă ar fi să încep totul de la capăt, tot observator meteorologic m-aş face. Trăieşti un sentiment deosebit atunci când concomitent cu observatori meteorologici din întreaga lume, la aceleaşi ore, culegi datele din termometre. Dintr-o masă de aer, curenţi, extragi propria prognoză şi mai departe oferi informaţia care permite altor ţări să se orienteze în a găsi informaţia care, în final, le oferă posibilitate oamenilor să ştie în ce se pot îmbrăca mâine”, ne mai spune expertul.