Faza care ne apropie de Uniunea Europeană

 

Expert: „Vor exista mai multe conflicte de interes din cauza noilor instituții care vor fi create”  

Republica Moldova a trecut de prima fază a dialogului cu Uniunea Europeană cu privire la liberalizarea regimului de vize. Prima fază a constat în adoptarea a 42 de legi care vor să conformeze legislația Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene. A doua fază presupune implementarea acestor legi. Etapa de adaptare a cadrului legislativ nu a trecut fără coliziuni.

Vadim VASILIU

În acest sens, mărul discordiei a fost legea antidiscriminare, la insistența unei pături a societății, redenumită mai târziu Legea cu privire la egalitatea de șanse. Aceasta a fost votată doar după ce fracțiunea Partidului Liberal a insistat să se voteze legea privind castrarea chimică a pedofililor.

Comentatorii politici spun că cea de-a doua fază a dialogului cu privire la liberalizarea regimului de vize va fi mai anevoioasă. Acest lucru se va întâmpla, deoarece urmează a fi create mai multe comisii. În privința Legii cu privire la asigurarea egalității de șanse, va fi deschisă o structură care va recepționa plângerile de la persoanele discriminate.

Mai multe certuri

„Trebuie create mecanisme clare de implementare a legilor. Dacă până acum s-a lucrat foarte mult la ajustarea cadrului legal la cerințele europene, acum vorbim despre aspectul instituțional”, ne-a declarat comentatorul Denis Cenușă. Potrivit comentatorului, în cea de-a doua fază vor fi și mai multe certuri între partidele politice. Noile instituții create vor avea nevoie de oameni care le vor conduce. „Chiar și acum se vorbește mult la tema cine va conduce Centrul Național Anticorupție. Vor exista multe conflicte cu referire la comisia care va fi creată reieșind din legea cu privire la asigurarea calității. Este din nou vorba de anumite interese. Vor trebui selectați oameni din societatea civilă care nu vor fi pe placul anumitor politicieni. Cu siguranță, vor apărea conflicte care vor face ca cea de-a doua etapă a dialogului cu privire la liberalizarea regimului de vize să depășească termenul anunțat – sfârșitul anului 2013”, a remarcat comentatorul.

Cea mai mare problemă, cea financiară

Expertul IDIS „Viitorul” Cornel Ciurea consideră că cea mai mare problemă a implementării celor 42 de acte legislative este cea financiară. „Este o fază mai complicată. Aceasta presupune implementarea tuturor pachetelor de legi care au fost adoptate: în domeniul migrației, al secretizării documentelor, managementului integrat al frontierei și în domeniul drepturilor omului.

Poliția de frontieră trebuie echipată, Agenția cu privire la protecția datelor cu caracter personal va trebui să-și creeze o bază. Totul implică costuri destul de mari. Bugetul nu dispune de resurse necesare pentru a le acoperi, de aceea RM mizează foarte mult pentru proiectele europene”.

Cel mai scump proiect

În opinia expertului, cel mai costisitor proiect ține de Strategia Managementului Integrat al Frontierei. „În domeniul managementului integrat al frontierelor, trebuie să achiziționăm tot echipamentul necesar pentru a putea să verificăm frontiera noastră în punctele de trecere, amenajarea punctelor de trecere, echiparea acestora cu camere de luat vederi. Mai este nevoie de resurse umane, capacități instituționale și resurse financiare care, în multe cazuri, sunt preconizate în asistența europeană. În cazul Ministerului Afacerilor Interne, sunt preconizate investiții substanțiale din partea UE”, a declarat expertul.

 

Cea mai mare provocare

 

Deputatul Valeriu Ghilețchi, secretarul Comisiei parlamentare Politică Externă și Integrare Europeană, ne-a explicat că în cazul majorității instituțiilor create în urma adoptării celor 42 de legi, cheltuielile se vor face din contul bugetului de stat. „Dacă vorbim despre Legea privind egalitate de șanse, crearea Consiliului de prevenire și combatere a discriminării va fi finanțată din bugetul de stat. Chiar dacă pentru anumite proiecte de legi este prevăzută finanțare europeană, pe parcurs, acestea vor fi finanțate de către bugetul de stat”.

Valeriu Ghilețchi consideră că în faza a doua a dialogului nu vor exista conflicte de interese în rândul parlamentarilor, iar rezistența va veni din partea birocraților. „Provocarea cea mai mare va fi schimbarea. Trebuie schimbate abordarea, mentalitatea oamenilor. Probabil, vor fi anumite rezistențe din partea structurilor existente, birocraților, s-ar putea să vină rezistență din partea unui segment social”, a conchis deputatul.

 

 

The following two tabs change content below.