Fără pensii electorale?

BANI // AIE este în căutarea de resurse financiare pentru majorarea salariilor sau a pensiilor

În preajma alegerilor anticipate, subiectul majorării pensiilor şi salariilor revine în atenţia publică. Deputaţii din Mişcarea Acţiunea Europeană şi cei din fracţiunea comuniştilor au propus vineri în Parlament adoptarea unor modificări legislative care să permită majorarea pensiilor, a salariilor şi a alocaţiilor sociale pentru veterani şi invalizi. Cele două proiecte de lege au fost însă respinse de majoritatea parlamentară pe motiv că sunt populiste. Aflaţi de mai jos de ce actuala guvernare nu-şi poate permite noi majorări de salarii, pensii şi alocaţii, chiar dacă este conştientă de faptul că acestea sunt imperios necesare.

Nu sunt bani”

La întrebarea de ce nu se pot opera acum majorări de salarii şi pensii, deputaţii şi miniştrii Alianţei pentru Integrare Europeană răspund într-o singură voce: „Nu sunt bani”. Chiar dacă în vara acestui an Guvernul se lăuda că ar fi obţinut venituri mai mari decât cele preconizate cu 877 de milioane de lei, banii nu au putut fi direcţionaţi spre majorări salariale. „Ne-am fi dorit nespus de mult să putem cheltui aceşti bani pentru a mări salariile şi pensiile. Însă partenerii noştri externi ne-au recomandat să cheltuim banii pentru acoperirea deficitului bugetar. La începutul acestui an, noi am informat creditorii noştri externi că vom avea nevoie de 4,5 miliarde de lei pentru a achita toate plăţile. După ce au văzut că lucrurile au mers mai bine, ei ne-au sugerat că nu mai e nevoie să împrumutăm de la ei 4,5 miliarde, ci doar 3,6, pentru că o parte din banii cu care ar fi trebuit să acoperim deficitul bugetar noi i-am făcut singuri”, ne explică situaţia deputatul liberal-democrat Veaceslav Ioniţă, preşedinte al comisiei parlamentare pentru economie, buget şi finanţe.

Proiecte electorale

Şi ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, susţine că există mai multe proiecte care prevăd majorări de salarii, pensii şi indemnizaţii, păcat că acestea sunt pregătite fără consultarea prealabilă cu Ministerul Finanţelor. „Sunt vreo cinci astfel de proiecte afişate pe site-urile mai multor ministere care, din păcate, în ultimul timp încep să semene cu nişte pagini electorale. Autorii acestor iniţiative uită însă de faptul că pentru orice majorare propusă trebuie identificată sursa de finanţare. Bugetul de stat pentru anul acesta este aşa cum este. Mijloacele suplimentare nu sunt identificate. Discutăm cu partenerii noştri de dezvoltare, dar deocamdată nu am găsit un suport financiar pentru a putea opera aceste majorări”, ne-a declarat ministrul, care nu crede că în acest an Guvernul ar putea majora plăţile pentru anumite categorii sociale.

Şi ministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga, este sceptică în această privinţă. „Căutăm acum posibilitate şi bani pentru o cât de mică majorare a pensiilor. Avem nevoie de cel puţin 100 de milioane de lei pentru aceasta. Facem tot posibilul pentru a-i găsi”, a menţionat pentru JURNAL ministrul. Totuşi, Buliga susţine că statul nu i-a lăsat în voia soartei pe cei cu venituri mici. „Chiar dacă nu am putut face o indexare mai mare a pensiilor, am întreprins măsuri suplimentare de protecţie. A fost majorat ajutorul social acordat persoanelor cu venituri mici, de asemenea s-au oferit indemnizaţii pentru încălzire pensionarilor care au pensia mai mică de 700 de lei şi compensaţii nominale pentru persoanele în etate. În 2010, ajutorul social a sporit cu 36 %, asta nu înseamnă grijă din partea statului?”, se întreabă ministrul.

Comuniştii au majorat, democraţii au plătit

Despre o mai mare grijă a actualei guvernări faţă de cetăţeni vorbeşte şi deputatul Ioniţă. Potrivit domniei sale, nu este corect să spunem că fosta guvernare comunistă a majorat pensiile în 2009. Or, ei doar au aprobat acea majorare, dar banii i-a plătit actuala guvernare. „Noi am fost nevoiţi să găsim anul trecut 900 de milioane de lei, anul acesta – un miliard de lei, ca să plătim pensia majorată. Noi am asigurat această majorare. Ştim că oamenii îşi doresc mai mult, dar ştiu ei oare că în ultimele două luni din 2009 în bugetul de stat nu erau bani pentru achitarea pensiilor?”, întreabă Ioniţă. Iar pentru a fi mai convingător, deputatul afirmă că, pe timpul fostei guvernări, zilnic, se colectau 39 de milioane de lei, dintre care 26 de milioane se cheltuiau pentru salarii, pensii, alte plăţi, iar 13 milioane de lei se cheltuiau pentru întreţinerea instituţiilor de stat şi alte cheltuieli. În prezent, se colectează 52 de milioane de lei pe zi, din aceşti bani 40 de milioane se cheltuie pentru diverse plăţi către populaţie”. AIE are grijă în primul rând de cetăţeni”, spune Ioniţă.

Deputatul independent Veaceslav Untilă este de altă părere. Supărat că majoritatea parlamentară a refuzat să includă pe ordinea de zi proiectul său privind majorarea pensiilor şi salariilor până la minimul de existenţă, deputatul afirmă că AIE nu se ţine de cuvânt. „În campania electorală din 2009 partidele din Alianţă au promis alegătorilor bunăstare, unele partide au promis chiar salarii de 500 de euro. Proiectul pe care l-am propus eu în parlament nu vine să le aducă oamenilor bunăstarea, ci doar respectarea art.78 din Constituţie care prevede dreptul cetăţenilor la un trai decent”, spune Untilă, precizând că, în prezent, în R. Moldova sunt 360 de mii de cetăţeni care trăiesc sub limita de existenţă. Deputatul crede că statul este obligat să le asigure acestora un salariu sau o pensie cel puţin la nivelul minimului de existenţă, care în acest an este de 1.200 de lei.

Diacov e optimist

Totuşi o speranţă mai există, ne încurajează preşedintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov. Politicianul ne-a mărturisit că, în zilele următoare, liderii AIE urmează să se întrunească într-o şedinţă şi să analizeze toate proiectele de majorare a salariilor şi pensiilor care există, iar apoi să aprobe o singură propunere pe care o pot realiza. „Oamenii aşteaptă un semnal din partea guvernării. Trebuie să facem un pas în întâmpinarea lor. Cred că actuala guvernare va majora alocaţiile pentru o anumită categorie socială, iar această iniţiativă va fi adoptată la una din ultimele şedinţe ale Legislativului”, a opinat Diacov.
Dincolo de dorinţa populaţiei, analistul politic Anatol Ţăranu susţine că aceste majorări sunt importante şi pentru guvernare. „Dacă are posibilitate, AIE trebuie să majoreze pensiile şi salariile. Astfel guvernare s-ar putea revanşa pentru eşecul referendumului şi ar spori gradul de încredere al populaţiei faţă de AIE”, susţine analistul.

Republica Moldova este una dintre cele mai sărace ţări din Europa. De la 1 aprilie 2010, cuantumul pensiei minime constituie: 529,37 lei – mărimea pensiei minime pentru limită de vârstă pentru lucrătorii din agricultură; 594,62 lei – mărimea pensiei minime pentru limită de vârstă pentru lucrătorii din economie; 423,02 lei – mărimea pensiei minime de invaliditate de gradul I; 408,50 lei – mărimea pensiei minime de invaliditate de gradul II; 287,64 lei – mărimea pensiei minime de invaliditate de gradul III. Cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real este de 1100 lei lunar, dar în astfel de ramuri ca agricultura şi silvicultura – 990 lei pe lună, iar pentru personalul auxiliar din aceste ramuri – 600 lei pe lună.

De notat că la finele anului 2009, minimul de existenţă (în total) în Moldova constituia 1.120,23 lei. Pentru populaţia aptă de muncă acesta constituia 1178,21 lei, pentru pensionari – 961,02 lei, pentru copii – 1056,58 lei. Conform art.47 din Constituţia R. Moldova, statul este obligat să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent.

Mariana RAŢĂ