„Fără cultură nu se poate imagina o identitate etnică”

Interviu cu Virgil Ştefan Niţulescu, preşedintele Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM) România, director interimar al Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti

– Dle Niţulescu, care este situaţia muzeelor din Republica Moldova?

Am vizitat muzeele naţionale din Chişinău şi puţine din provincie, aşa încât am o imagine relativ clară în ceea ce priveşte situaţia muzeelor naţionale. Aici este nevoie de o investiţie majoră în bani. Fără investiţii nu putem vorbi despre o activitate muzeografică serioasă, pentru că muzeele au nevoie de o bază logistică solidă. În primul rând, nişte clădiri care trebuie să fie funcţionale. Cu regret, foarte multe clădiri ale muzeelor naţionale din Chişinău pe care le cunosc au probleme de stabilitate. În caz de cutremur, nu ştiu câte dintre ele vor rămâne intacte. Pe de altă parte, şi starea depozitelor pe care le-am vizitat nu este deloc fericită. Ele nu corespund standardelor utilizate astăzi în domeniul conservării bunurilor muzeale. Aici cred că este nevoie de mijloace financiare enorme. Îmi este limpede că dacă nu se vor face sacrificii din alte sectoare, pentru a se pune bazele administrative ale unei protejări corecte a bunurilor culturale, pe termen lung, Moldova va avea de suferit ca stat şi identitatea cetăţenilor acestui stat va fi şubredă. Fără cultură nu se poate imagina o identitate etnică.

– Cum ar putera fi redresată situaţia muzeelor noastre?

Cred că specialiştii din muzeele din R. Moldova au nevoie de stagii de pregătire ceva mai îndelungate şi mai serioase în străinătate, în state cu tradiţii în domeniul protejării bunurilor culturale din muzee, cum ar fi Franţa, Italia. Evident că şi România poate fi o ţară foarte bună pentru un schimb de experienţă.

– Opinia dvs. despre colecţiile muzeelor naţionale din Moldova?

Sunt colecţii interesante din care se pot face expoziţii atrăgătoare. În fiecare muzeu există posibilitatea de a alcătui expoziţii, care sunt organizate în funcţie de ştiinţa şi de abilitatea muzeografilor care le alcătuiesc. Muzeografia nu este doar o ştiinţă. Ea este o activitate creativă, iar muzeograful este persoana care creează în aceeaşi măsură în care romancierul scrie un roman şi compozitorul compune o simfonie.

– Ce ne puteţi spune despre Complexul Muzeal „Orheiul Vechi”, care tinde să fie inclus în patrimoniul UNESCO?

Acest complex ar putea fi inclus în lista patrimoniului mondial. În lista patrimoniului UNESCO sunt incluse obiective nu numai pentru valoarea lor cultural intrinsecă, ci dacă statul care le administrează dovedeşte că ştie să le protejeze. Vreau să spulber aici un mit, care există şi în România. Sunt mulţi cei care îşi imaginează că dacă un sit este inclus în lista patrimoniului mondial, din acel moment vor curge bani şi beneficii, şi că UNESCO va finanţa protejarea sitului. Greşit! Statul, pe teritoriul căruia se află situl, trebuie să-l protejeze şi să demonstreze că a investit foarte mult în el. După care UNESCO va recunoaşte acest muzeu şi-l va include în lista monumentelor de importanţă mondială, abia atunci putem să aşteptăm şi turişti.
În momentul de faţă este nevoie de un efort uriaş din partea autorităţilor Moldovei, dar şi din partea experţilor mondiali, care să ajute la formarea dosarului, pentru ca situl Orheiul Vechi să fie inclus în patrimoniul UNESCO.

Interviu de Victoria POPA