Familii cu stemă şi drapel

MODĂ NOUĂ // Tot mai multe familii din R. Moldova îşi doresc să lase urmaşilor, pe lângă lucrurile materiale agonisite, o stemă şi-un drapel al neamului lor

Oameni de afaceri, politicieni, medici, dar nu numai, sunt preocupaţi tot mai mult să-şi înveşnicească trecerea prin această lume şi să lase urmaşilor o istorie de „clan”. Aceştia apelează la puţinii specialişti în heraldică pe care îi are R. Moldova ca să le elaboreze steme şi drapele ale familiei. Heraldiştilor le ia în medie câte jumătate de an pentru studierea originilor şi elaborarea unei asemenea „opere”, costul căreia se ridică la câteva sute de euro. Heraldistul Silviu Andrieş-Tabac, autorul a circa 90 la sută din cele peste 200 de steme, drapele şi distincţii oficiale existente în R. Moldova, a declarat pentru JURNAL că majoritatea celor care apelează la acest serviciu sunt intelectuali, iar unii dintre ei decid să-şi surprindă jumătăţile prin acest gest nobil la vreo aniversare importantă.

Nu numai instituţiile de stat sau diverse firme se pot mândri cu steme şi drapele. Astăzi, şi 15 familii din R. Moldova îşi pot etala însemnele heraldice. Doctorul în istorie Silviu Andrieş-Tabac, care este şi vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Heraldică (CNH) pe lângă preşedintele R. Moldova, susţine că cele 15 familii care şi-au înregistrat oficial stemele şi drapelele reprezintă cam zece la sută dintre toţi cei care pornesc pe acest drum. Prima stemă de familie care include şi deviza „Labor omnia vincit” (munca învinge totul – n.r.) a fost înregistrată oficial în anul 2004 şi aparţine unor stomatologi – familia Gorea-Nicolau. Printre cei care se mai bucură de această realizare se numără scriitorul Emilian Galaicu-Păun, deputatul din primul Parlament Vasile Şoimaru, adjunctul de la ANRE Nicolae Răileanu, oamenii de afaceri din domeniul vinificaţiei Constantin Olaru, Tudor Plămădeală, dar şi poliţişti, securişti, un lăcătuş şi o basarabeancă măritată în Israel care a vrut să-i pună astfel „la curent” cu originile sale pe copiii ei evrei. În curs de elaborare sunt stemele şi drapelele familiei lui Vladimir Molojen, directorul de la ÎS „Registru”, comandate de soţia sa, şi a omului de afaceri Vasile Chirtoca.

Şase culori

Într-o stemă, fiecare linie, animal, pasăre, floare, pom sau obiect are semnificaţia sa şi se referă la ocupaţiile şi zona de unde vin acele familii. Dacă un cleşte stomatologic plasat în ciocul unei berze şi centaurul cu făclia care este un simbol medical „dau de gol” profesia familiei de stomatologi care se trag de prin părţile Bălţiului, atunci reprezentarea unui cal, a unor struguri şi a unui ulm îl „trădează” pe vinificatorul Tudor Plămădeală din satul Ulmu, Ialoveni, care a primit de la familie şi subalterni cadou stema la împlinirea vârstei de 40 de ani. Deputatul Şoimaru are drept deviză pe stemă şi drapel „Fapte, nu vorbe”, iar cele trei chei de pe o altă stemă vorbesc despre profesia de lăcătuş a lui Veaceslav Voloşin. Cheile sunt plasate în ciocul unui vultur care semnifică numele lăcătuşului. Elaborarea stemei de familie a omului de afaceri Vasile Chirtoca durează mai bine de doi ani. „Se merge pe genealogia familiei, şi ceea ce m-a impresionat e că domnul Chirtoca insistă ca la discuţiile noastre să fie prezenţi neapărat şi cei doi fii ai săi, unul dintre care e plecat la studii peste hotare, iar altul e încă elev”, ne spune Silviu Andrieş-Tabac.

Heraldiştii se „cufundă” în arhive după ce discută cu „eroii”, studiază istorii ale localităţilor de unde se trag respectivele familii, evoluţia acestora de-a lungul timpului şi totul se îmbină într-o schemă heraldică. Cei care comandă asemenea lucruri nu pot avea mari preferinţe coloristice. Asta pentru că, ne spune Silviu Andrieş-Tabac, o stemă este elaborată în limita unor norme unde îşi au locul doar şase culori – roşul, albastrul, negrul, verdele, galbenul care reprezintă aurul şi albul ce semnifică argintul.

Pana pe păun

Pe stema familiei Galaicu, de exemplu, se regăsesc trei pene, două dintre care sunt de struţ şi una de păun. „Acestea reprezintă cei trei scriitori din familie – tatăl şi cei doi fii ai săi, dar numai o pană este de păun, cea a scriitorului Emilian Galaicu-Păun. Ursul reprezintă Unchiteştiul de la Floreşti de unde e tatăl lui Emilian şi unde ultimul şi-a petrecut copilăria”, ne descifrează stema Silviu Andrieş-Tabac în biroul său de acasă burduşit cu cărţi, în mare parte de specialitate.

„Iniţiativa a venit de la consăteanul meu Silviu, după ce acesta mi-a fost redactor ştiinţific la o carte pe care am tradus-o şi care mă pregătise, într-un fel, în a „citi” o stemă. Da, una dintre pene este cea mai cunoscută, dar nu neapărat şi cea mai valoroasă”, ne-a spus modest scriitorul Emilian Galaicu-Păun. Acesta a apreciat foarte mult „lucrarea”, menţionând că este la fel de „încărcată simbolic” ca şi poezia sa. Scriitorul nu ştie ce o să facă la modul practic cu stema de familie, dar zice că poate o va utiliza când va scrie o carte de memorii. „Deocamdată, cărţile mele sunt de altă natură. Tocmai sunt pe punctul de a termina un roman mare, vor fi şi cărţi de poezie, iar stema nu se va regăsi în acestea, fiind prea particulară”, susţine Emilian Galaicu-Păun.

Snegur a dat cele mai multe distincţii

Dr. Silviu Andrieş-Tabac afirmă că stema Comisiei Electorale Centrale (CEC) este una dintre cele mai reuşite din câte există în R. Moldova. După vreun an şi jumătate de la numirea lui Vladimir Voronin în funcţie, acesta a comandat CNH o stemă pentru CEC. „Am propus o chestie revoluţionară, credeam că nu o să treacă şi comuniştii o să mă lase în pace. Dar, spre surprinderea mea, proiectul a trecut din prima. CEC are şi acum una dintre cele mai frumoase steme din ţară. Aceasta reprezintă o acvilă mare cu stema R. Moldova în interior. Acvila ţine în gheare două bile – una albă şi una neagră, ceea ce simboliza în Antichitate voturile pro şi contra. În parlamentul englez există şi acum această procedură de vot”, zice Andrieş-Tabac.

Acesta este printre fondatorii Comisiei Naţionale de Heraldică de pe lângă preşedintele R. Moldova, înfiinţată în 1995, şi susţine că pe vremea preşedintelui Mircea Snegur au fost acordate cele mai multe distincţii, iar în timpul preşedinţiei lui Vladimir Voronin au fost instituite cele mai multe ordine şi medalii – „Ordinul de Onoare”, „Bogdan Întemeitorul” etc.

Voronin: „Ce, eu sunt mitropolit?”

Colanul prezidenţial care ar urma să înlocuiască panglica tricoloră de pe pieptul preşedintelui R. Moldova la inaugurarea în funcţie a acestuia a arătat la începuturi altfel. Înainte de a fi comandat uzinei „Giuvaier” pe timpul lui Voronin, specialiştii CNH au făcut cercetări şi au propus un colan al preşedintelui „ca la carte”. Pentru că avea câteva cruci pe el, consilierii preşedintelui Voronin care comunicau cu heraldiştii le-au spus că „Voronin nu e mitropolit să poarte cruci”. Acum, pe colanul care se prăfuieşte la „Giuvaier”, pentru că nimeni nu a plătit cele 136 de mii de lei şi nu l-a revendicat încă, are pe el nişte pumnale. „Este nereuşit. Conţine multe greşeli tehnice”, este de părere heraldistul Silviu Andrieş-Tabac.

Bălţiul are stemă „de compromis”

Dacă elaborarea unei steme pentru o familie durează jumătate de an şi ajunge să coste până la 700 de euro, cea a unei localităţi poate fi gata şi în trei luni, cu 5000 de lei. Numai că la Bălţi procedura de înregistrare a stemei şi drapelului localităţii a durat vreo zece ani. „Era vorba de conflicte politice. Acolo se prefigurau două steme – una rusească care reprezenta un cap de cal, şi una românească reprezentată printr-un arcaş. Unii voiau una, alţii – alta. Până la urmă, a fost elaborată o stemă de compromis – doi cai susţin un scut în care este desenat un arcaş”, explică Silviu Andrieş-Tabac.

În total, în R. Moldova 27 de comune şi sate, 24 de oraşe şi 20 de raioane îşi au steme şi drapele proprii. Potrivit vicepreşedintelui CNH, de cele mai dese ori localităţile îşi doresc steme şi drapele când încheie vreun parteneriat cu alte localităţi europene ca să-şi arate identitatea.

Raisa LOZINSCHI-HADEI

The following two tabs change content below.
Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Raisa Lozinschi-Hadei

Ultimele articole de Raisa Lozinschi-Hadei (vezi toate)