Familia online

MIGRAŢIE // Părinţii fac cunoştinţă cu ginerii şi cu nepoţii pe internet

Computerul este cea de-a opta minune a lumii, cel puţin pentru pensionarii din Mileşti, Nisporeni, care au decis pentru prima oară să comunice online cu copiii şi nepoţii, aflaţi de ani buni peste hotare. Mame cu broboade înflorate şi taţi cu căciuli potrivite tacticos pe vârful capului se gătesc ca la biserică înainte de a lua calea spre centrul de internet. Îşi îndreaptă umerii şi aşteaptă solemn în faţa monitoarelor, ca pentru a fi încadraţi într-o poză de epocă, înainte să apară chipul fiinţelor dragi din Italia, Canada, Portugalia sau Turcia pe ecran.

“Ce faci, mâcă?” – inima li se strânge la auzul cuvintelor rostite în italiană, portugheză, turcă, pe care feciorul sau fiica se grăbesc să le traducă. Caută cu teamă de pe tărâmul sărăciei spre tărâmul făgăduinţelor despărţiţi de tastaturi enigmatice şi mausuri de care se tem să se atingă. Cu cât mai fericiţi şi mai detaşaţi de problemele de acasă le sunt copiii, cu atât mai tare pune stăpânire pe ei neputinţa şi teama de singurătate. După discuţiile pe chat, vorba lor e mai mult despre sărăcie, boală, griji că nu mai au puteri să lucreze pământul. În astfel de momente, descriu pământul ca pe  propria fiinţă.

Se tem de radiaţie

Sâmbătă, vreo 15 pensionari s-au adunat ciucure în jurul computerelor la Centrul de internet “Midava” din Mileşti. Tinerii – Sergiu Dobândă şi Mariana Poncescu, îndrumaţi de managerul centrului, Zinaida Chitoroagă, au organizat pentru ei cursuri de studiere a computerului.

“Îi vedeam pe copiii mei, mă vedeau şi ei pe mine, dar nu ştiam că şi ei mă văd. Prima oară m-am aşezat în faţa computerului, este o fereastră spre lume”, ni se confesează profesoara de limba română din sat, Valentina Parfeni, în vârstă de 67 de ani.

Până acum, discuta cu copiii la telefon, acum se bucură că are posibilitatea să comunice pe chat şi chiar să-i vadă graţie camerelor web conectate la computer. “Dacă mi-aş dori, fetele mi-ar cumpăra un computer de acesta, dar mi-e teamă, am citit că emană radiaţii. Am un nepot cu care comunic, Adrian, care studiază la o instituţie de învăţământ superior din Padova, şi o nepoţică, Cristina, care învaţă în clasa a 8-a”, profesoara se mândreşte cu succesele nepoţilor la învăţătură.

Între timp, decide să se apropie de cumătrul său, Constantin Petic, care comunică cu copiii din Canada. Nora acestuia, Mariana, i-a fost elevă. “Mi-a fost interesant s-o revăd. Îmi transmite salutări şi îmi mulţumeşte încă o dată pentru cunoştinţele căpătate aici”, ne mai spune profesoara, încurajată după discuţia cu copiii şi emoţionată de faptul că la vară va întreprinde o vizită la fiice în Italia.

Şi-a cunoscut nepoţii pe skype

La fel de emoţionaţi, nea Gheorghe şi soţia sa Tatiana comunică pentru prima oară pe skype cu nepoţii, unul născut în Turcia, “cogeamite flăcău”, iar altul născut acum câteva luni la Moscova, “tare bolfoşel”, remarcă bunicul captivat de imaginile de pe monitor. Fiica Mariana trebăluieşte în bucătăria sa din Turcia şi le mai spune că are puţin timp până va pleca la serviciu. “N-am crezut să văd vreodată, ca în realitate, oameni care locuiesc în Germania sau America, mare minune mai e şi computerul acesta!”, ne spune mirat şi mulţumit că şi-a văzut nepoţii nea Gheorghe. Acum împreună cu soţia şi-au pus în gând să-şi cumpere computer ca să poată comunica oricând doresc cu cele trei fiice ale lor stabilite în străinătate. La aceasta vor contribui şi copiii. “E mai ieftin decât să vorbeşti la telefon şi mai comod”, calculează bărbatul.

Fereastra spre locuinţa copiilor

Ecaterina Crăciun are 63 de ani. Nu e pentru prima oară în faţa computerului. N-a învăţat încă a scrie la tastatură. Nu ştie nici la ce i-ar folosi şoricelul. Internetul pentru ea este “fereastra” prin care pătrunde în locuinţa fiicei şi a ginerelui din Portugalia. “Au lăsat aici casa şi gospodăria şi acum şi-au cumpărat casă în Portugalia”, îşi stăpâneşte cu greu plânsul femeia. Înainte a mers de câteva ori cu nepotul, Veniamin, la centrul de internet, unde lua legătura cu părinţii acestuia. De doi ani, a plecat şi Veniamin la părinţi. “Ce mai faci? Mi-I dor de cireşele de acasă”, îi spune acesta. “I-I dor de Moldova şi de cireşele de la bunica. Plâng că nu am bani să merg să-l văd”, găseşte de cuviinţă să ne explice femeia. Copiii săi au plecat în străinătate acum zece ani şi nu mai are speranţă că  vor mai reveni cu traiul în Moldova.

Ginerele virtual

Lidia şi Gheorghe Munteanu se apropie şi ei de vârsta de 70 de ani. Au două fiice în Italia. Femeia îşi eliberează urechile de sub broboadă şi îşi pune emoţionată căştile. ”Ginerele e mult mai in vârstă decât ea”, constată oarecum decepţionată soacra moldoveancă. Mai mult nu spune nimic. “Sunt bolnavă de picioare, dacă aş avea un aparat de acesta acasă, aş vorbi  mai des cu copiii. La început, ne temeam de el, dar când vorbeşti cu ai tăi, uiţi de toate”, afirmă pensionara.

Conform datelor Centrului de guvernare electronică, în prezent în Republica Moldova peste 30 la sută din populaţie au acces la internet.

Svetlana Corobceanu

The following two tabs change content below.