Faimoşi dansatori de la Cojuşna

„Orice s-ar întâmpla în timpul unui dans, trebuie să zâmbeşti, iar picioarele să-ţi ardă”

poienita 2În ansamblul de cântece şi dansuri populare „Poieniţa” din Cojuşna au dansat bunici, copii, nepoţi şi vor dansa şi strănepoţii. Nu contează unde muncesc, unde stau, ce probleme şi necazuri au, când vine vorba de pasiunea lor, toţi dansatorii sunt prezenţi şi este mare nebunie în sala de repetiţii, dar mai ales pe scene la diverse evenimente. Dansul popular e pentru ei o bucurie a sufletului, dorind cu mult entuziasm să-l transmită copiilor şi chiar nepoţilor. E mai simplu să-i întrebi unde n-au fost dansatorii ansamblului decât unde au fost în cei 70 de ani de la înfiinţarea formaţiei.

Frumoşi la suflet şi la chip, veseli şi săltăreţi în scenă, cei 18 membri ai colectivului duc faima localităţii lor oriunde în lume, iar în satul de baştină – Cojuşna, sunt deja o legendă, apreciaţi ca vestitul ansamblu de cântece şi dansuri populare „Poieniţa”. Prin anii 1960 în satul Cojuşna, raionul Străşeni, s-a format un cor, după care ansamblul „Poieniţa”. De atunci şi până în prezent ansamblul s-a completat cu noi talente, cei mai în vârstă s-au lăsat de dansat, iar în locul lor au venit copiii lor, apoi nepoţii, fraţii, cumetrii şi prietenii. Mulţi dintre ei sunt absolvenţi ai şcolii de artă din sat, care activează de 26 de ani. În cei peste 70 de ani de existenţă, formaţia a trecut şi prin momente de criză. „Prin anul 2000, Casa de Cultură nu activa, pe atunci ne-am înfrăţit cu judeţul Constanţa din România, care ne-a propus să organizăm nişte evenimente culturale. Din acel moment ansamblul „Poieniţa”, precum şi alte colective, şi-au reluat activitatea, bucurându-ne până în prezent cu arta lor, sperăm că şi pe viitor”, menţionează viceprimarul satului Cojuşna, Sevastian Beşliu.

Au jucat hora în jurul piramidelor Keops    

poienita 3                             

Ansamblul este alcătuit din dansatori de diferite vârste, de la 22 până la 47 de ani. Aici dansează o mamă şi fiica ei, Svetlana şi Aurelia Fulga, iar din prima generaţie de dansatori au făcut parte părinţii Svetlanei. „Mama şi cu tata au dat start acestei frumoase tradiţii, iar acum fiica mea şi cu mine vrem să continuăm acest obicei şi sper că şi nepoţii mei vor face parte din acest ansamblu”, opinează Svetlana Fulga. Fiica acesteia a dansat mai întâi dansuri moderne, după care i-au căzut cu tronc dansurile populare, venind în formaţie, iar acum dansează alături de mama sa. Şi alţi dansatori speră ca viitorii lor copii să le calce pe urme şi să iubească dansurile populare.

„Voi avea grijă ca şi copiii mei să facă parte din acest ansamblu pentru a asigura o continuitate și să nu se piardă tradițiile”, menţionează Irina Storceac-Rogaciov, care dansează de şase ani în acest ansamblu. Veteranul colectivului se numeşte Sergiu, are 47 de ani şi alături de formaţia „Poieniţa” a dansat în diferite colţuri ale lumii. Aceştia au dansat hora în jurul piramidelor Keops, la Paris au dansat (fără muzică!) sub Tour Eiffel, au ţopăit cu foc în Grecia, Turcia, Italia, Rusia, Ucraina, România şi alte ţări, aducând de acolo multiple diplome şi premii. La Cojuşna s-a format şi ansamblul de dansuri populare „Poieniţa”, grupa mică, care le calcă pe urmele celor mari şi speră să ajungă la fel de vestiţi ca predecesorii lor.

Unicii care dansează Bărbuncul

poienita 4De trei ori pe săptămână, după serviciu, timp de două ore, rup podelele Casei de Cultură pe timp de vară, iar iarna pe cele de la şcoala de creaţie din satul Cojuşna, raionul Străşeni. Majoritatea sunt absolvenţi ai şcolii de artă şi acum nu au nevoie de un coregraf profesionist, chiar ei făcându-şi programele. Sunt unicii de la noi care dansează dansul unguresc Bărbuncul. „Este un dans prin care îndemnăm lumea mai degrabă să danseze decât să lupte. Deseori suntem invitaţi la diverse festivaluri, evenimente special pentru acest dans”, ne spune Denis Danilişin. Dacă pe vremuri îşi coseau singuri costumele, acum acestea sunt făcute la comandă într-un atelier din Chişinău şi sunt procurate din bugetul Primăriei.

Dansul popular uneşte cele două maluri ale Prutului

poienita..Nu doar dansul popular, dar şi graiul şi lucrurile frumoase au unit două formaţii – „Poieniţa” din Cojuşna şi „Dudeşteana” din comuna Dudeştii Noi, judeţul Timiş, România. În fiecare vară la Dudeştii Noi se organizează un concurs de muzică şi dansuri populare. Anul trecut a fost o seara moldovenească, unde a fost invitat ansamblul de cântece şi dansuri populare „Poieniţa”, care i-a impresionat pe dudeşteni. La rândul lor, aceştia au fost invitaţi la una din sărbătorile basarabenilor. Astfel, pe 6 mai şi au venit la hramul satului Cojuşna, cu daruri pentru grădiniţa din sat şi au prezentat o suită de dansuri. „Dansurile noastre populare nu se diferenţiază foarte mult de ale voastre, dar pot spune că la voi se pune mai mult accentul pe tradiţia populară, anul trecut am stat trei ore şi am admirat spectacolul şi în acest an la fel este foarte frumos”, ne-a spus Daniela Petruţ, reprezentanta delegaţiei din comuna Dudeştii Noi, judeţul Timiş, România. La spectacol a fost prezent şi primarul satului Dudeştii Noi, Alin Adrian Nica, care a menţionat că „suntem un popor şi ne leagă multe tradiţii şi obiceiuri”. „Ceea ce ne leagă de secole, milenii nu poate dezbina nicio putere. O naţiune am fost şi vom rămâne”, a declarat acesta.