Factorii care fac R. Moldova atractivă pentru racolarea luptătorilor de partea separatiştilor din estul Ucrainei

Andrei Suslov în Moldova (stânga), în Donbas (dreapta). Foto: medium.com

„O serie de factori explică de ce R. Moldova a fost ținta campaniei de racolare a luptătorilor pentru Donbas”, susţine într-un interviu acordat pentru JURNAL de Chişinău Stanislav Secrieru, expert independent despre luptătorii moldoveni din Donbas.

1.  „Primul şi cel mai evident ar fi proximitatea geografică între R. Moldova și zona de conflict. Factorul distanței relativ scurte a fost amplificat, cel puțin inițial, de permeabilitatea frontierei moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean.”

2. „Al doilea factor care a sporit „atractivitatea” R. Moldova a fost și rămâne în continuare Transnistria, o entitate separatistă pe malul stâng al Nistrului patronată de Federația Rusă. Pe de o parte, imposibilitatea autorităților centrale de a exercita controlul asupra Transnistriei oferă Kremlinului un mediu foarte permisiv pentru desfășurarea activităților de recrutare. Pe de altă parte, fiind produsul unui scurt război din 1992, Transnistria este un rezervor de luptători cu experiență pentru teatrul real de operațiuni”.

41% din moldovenii  chestionați în legătură cu justificarea intervenției militare ruse în Crimeea au repetat unul din cele două mesaje promovate de mass-media rusă: intervenția militară nu a avut loc (15%) sau intervenția a fost justificată (26%).

3. „Autonomia Găgăuză din sudul R. Moldova a reprezentat un alt factor adițional care a încurajat activitățile de racolare. Accentuarea clivajelor dintre guvernul de la Chișinău și autoritățile din Comrat pe subiectul orientării politicii externe (alimentat parțial de către Federația Rusă), precum și o populație preponderent vorbitoare de limba rusă au atras atenția scouterilor de luptători pentru Donbas.

4. „Al patrulea factor care a creat mediul favorabil pentru recrutarea luptătorilor în R. Moldova a fost (continuă și astăzi) expunerea masivă a populației la mass-media din Federația Rusă. De exemplu, potrivit rezultatelor sondajului realizat de Institutul pentru Politici Publice de la Chișinău în perioada martie–aprilie 2014, 41% din cei chestionați în legătură cu justificarea intervenției militare ruse în Crimeea au repetat unul din cele două mesaje promovate de mass-media rusă: intervenția militară nu a avut loc (15%) sau intervenția a fost justificată (26%). Deși receptivitatea mesajelor venite de la Kremlin nu transformă automat o persoană într-un luptător, acest lucru, în combinație cu oferta financiară atractivă, face această tranziție mai facilă, iar misiunea de recrutare mai ușoară.”