Fabricile de şomeri

studenti2

Sistemul educațional din R. Moldova, axat mai mult pe proces și mai puțin pe performanță, produce în fiecare an un număr mare de absolvenţi calificaţi în diverse domenii, dar care nu corespund necesităților reale ale economiei. Rezultatele etapei de bază a admiterii, publicate de Ministerul Educaţiei, arată că tendinţa se menţine: locuri neacoperite au rămas anume la specialităţile care sunt cele mai căutate pe piaţa muncii.

Mariana Şalamac

După încheierea primei etape de admitere în cele 31 de instituţii de învățământ superior din R. Moldova, în acest an, la ciclul I – studii superioare de licență au fost înmatriculate 10.445 de persoane, neîndeplinind planul total de 17.416 locuri. Pentru ciclul II – studii superioare de master – au fost admise 4.945 de persoane, în timp ce planul total presupunea admiterea a 7.484 persoane. Ministerul Educaţiei notează într-un comunicat că, în sesiunea de bază, au încheiat admiterea doar trei instituţii de învățământ superior. Este vorba de Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Academia de Poliţia „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne şi Academia Militară a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”.

Pentru sesiunea repetată, la instituţiile de învățământ de stat, cu excepţia celor menţionate mai sus, au rămas neacoperite 1.328 de locuri cu finanțare de la buget și 4.253 de locuri la taxă. Totodată, în instituţiile private, la ciclul I – licență, au rămas neacoperite 1.390 de locuri la taxă.

Nu-i interesează profesiile „de viitor”

Dacă analizăm cele mai puţin solicitate specialităţi, se observă că acestea sunt în principal profesii tehnice care sunt şi cele mai solicitate pe piaţa muncii. În listă se găsesc facultăţi considerate „de viitor”, precum informatica, tehnologia construcțiilor de mașini, ingineria produselor textile şi din piele, tehnologia şi managementul alimentaţiei publice, construcţii şi inginerie civilă. Nu se bucură de solicitări nici specialităţile cu profil pedagogic sau cele care ţin de agricultură (agronomie, viticultură şi vinificaţie, zootehnie, horticultură).

În topul preferinţelor candidaților la studii superioare se află, de ani buni, specialități ca stomatologie (28 de cereri pentru un loc), farmacie (14 cereri pentru un loc), drept (20 de cereri pentru un loc) şi contabilitate (9 cereri pentru un loc). Alte facultăţi luate cu asalt de tineri au fost business și administrare, finanțe și bănci, limbi moderne, jurnalism şi tehnologii informaționale.

Doar o pătrime din locurile de muncă vacante cer studii superioare

Statisticile Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată că, la începutul lunii august curent, la agenţie erau înregistrate 8.667 de locuri de muncă vacante. Doar pentru o pătrime dintre acestea (2.049) se caută persoane cu nivel de instruire superior şi mediu. Chiar şi aşa, se caută absolvenţi ai facultăţilor care duc în prezent lipsă de studenţi: profesori, ingineri, inspectori, informaticieni, tehnologi, agronomi ş.a.

Restul locurilor de muncă, adică 6.613, sunt destinate persoanelor cu nivel de instruire secundar profesional, mediu general și pentru muncitorii necalificaţi. Cei mai solicitaţi sunt lucrătorii în industria textilă şi de confecţii, în domeniul vânzărilor, în întreprinderile industriale, în construcţii, în transport şi comunicaţii, în agricultură.

De acest lucru ne dăm seama şi dacă analizăm ofertele de muncă plasate pe site-urile oficiale ale celor mai mari întreprinderi moldoveneşti. De exemplu, fabrica de confecţii „Ionel” are nevoie de cusătorese, maiştri de atelier, tehnologi, inspectori de calitate şi oferă instruire gratuită pentru cei care nu au experienţă. Muncitori necalificaţi se caută pentru activităţi precum asamblarea şi montarea pieselor, hamali, bucătari, paznici, infirmiere, măturători, dar şi pentru activităţi în agricultură.

Lipsa unei sincronizări a cererii de pe piaţa muncii cu oferta educaţională se reflectă şi în statisticile oficiale, care arată că fiecare al zecelea tânăr este şomer. În trimestrul doi al anului curent, rata şomajului în rândurile tinerilor (15–24 de ani) a constituit 10%, iar în categoria de vârstă 15–29 de ani acest indicator a avut valoarea 7,2%, peste rata şomajului de 4% înregistrată la nivel de ţară.

Încercări de adaptare a ofertei educaţionale 

Totuşi, în ultimii ani, autorităţile încearcă să promoveze politici care ar corela cererea pieţei forţei de muncă şi oferta educaţională. Este vorba de dezvoltarea învăţământului profesional tehnic, inclusiv crearea centrelor de excelenţă, promovarea învăţământului dual ş.a. Una dintre companiile care a implementat învăţământul dual este cel mai mare angajator privat din R. Moldova, Draxlmaier Group: „Oferim tinerilor o șansă la educație. Fie că este vorba despre programul de practică sau de învățământul dual, dezvoltat prin cooperarea cu școlile profesionale, compania le oferă tinerilor multiple oportunități. Draxlmaier a introdus în Bălți sistemul educațional dual în urmă cu trei ani și mulți dintre absolvenți au devenit deja angajați ai companiei. În plus, împreună cu Universitatea de Stat din Bălți participăm la organizarea programei pentru specializarea în inginerie și managementul producerii componentelor auto”, a comentat pentru ECOnomist Vadim Bubulici, specialist resurse umane.

Aparent, aceste măsuri ar avea efecte, or datele Ministerului Educaţiei arată că numărul studenţilor în universităţi se reduce: la începutul anului de studii 2015–2016, acesta constituia 81.669 de persoane (cu excepţia studenţilor străini), faţă de aproape 108.000 în 2010–2011. Acest fapt se înregistrează însă în contextul unor creşteri infime sau chiar reduceri a numărului de elevi la colegii şi şcoli profesionale.

Exod de creieri

Expertul economic Viorel Gârbu susţine că scăderea numărului de studenţi şi elevi este o consecinţă a unor fenomene cu care se confruntă R. Moldova – natalitatea scăzută şi migraţia.

„Moldova se confruntă cu un exod masiv de populaţie, dar şi cu o situaţie demografică nefavorabilă de mult timp, astfel, această realitate nu putea să nu se manifeste în majoritatea domeniilor economice şi sociale. Or, educaţia este chiar cea mai vizată în acest sens. Numărul elevilor scade la toate nivelurile sistemului de educaţie. Totodată, o parte din tineri optează pentru studii de calitate mai înaltă, începând cu România şi continuând cu state din vest”, a spus expertul pentru ECOnomist.

Opinie

Viorel Gârbu, expert la Institutul Economiei de Piaţă

„Tinerii preferă să continue studiile după liceu din mai multe motive, cele mai importante fiind lipsa locurilor de muncă (deci o altă opţiune nici nu există), dar şi din dorinţa obţinerii unei educaţii mai bune sub presiunea părinţilor sau din dorinţa proprie, chiar dacă relevanţa studiilor este mică. Cota şomajului mai mare printre tineri în comparaţie cu media pe R. Moldova este o realitate unică nu doar pentru state precum R. Moldova, dar şi state dezvoltate. Aici problemele sunt multiple, iar soluţiile – costisitoare. Ceea ce se poate face este cel puţin instituirea unor programe de stimulare a angajării şi lansării în afaceri, pentru sincronizarea educaţiei cu cerinţele pieţei trebuie să existe aceste pieţe, deci să existe economie. 

În R. Moldova, o ţară în care economia în mare este formată de sectorul agricol şi de comerţ, sincronizarea ofertei cu cerinţele pieţei este dificilă, deoarece pentru a activa ambele domenii nu ai nevoie de multă educaţie. Îmi este teamă că este cazul să fie desfiinţate multe din şcolile vocaţionale, din cauza performanţei mediocre, să rămână doar cele care corespund structurii economiei naţionale. Iar mijloacele să fie folosite mai eficient în educaţie pentru creşterea calităţii serviciilor cel puţin la nivelul primar şi secundar, acolo unde, potrivit clasamentului PISA, Moldova înregistrează o performanţă mediocră. Absolvenţii şcolilor moldoveneşti nu se descurcă la citit şi matematică, conform rigorilor moderne, ce să mai vorbim de educaţie vocaţională şi superioară. Şi universităţi sunt mult prea multe, este necesară consolidarea sectorului de învăţământ superior care produce cantitate şi nu calitate în prezent.”

SURSA: eco.md

 

The following two tabs change content below.