Fabricat în Moldova // Producătorii locali: între dezamăgiri şi așteptări

Iana și Dorin Mereuță, patronii unei brutării artizanale din Căușeni. Foto: Nadejda Roșcovanu

La expoziţia din acest an îşi expun produsele peste 300 de producători autohtoni, din toate raioanele Republicii Moldova. Expoziţia s-a bucurat de mulţi vizitatori, cele mai mari cozi fiind la standurile cu produse alimentare. Cumpărătorii s-au arătat încântaţi de calitatea produselor autohtone, dar dezamăgiți de prețurile care le depășesc posibilitățile, deși în unele cazuri, acestea sunt mai mici decât la produsele importate.

Soții Iana și Dorin Mereuță (foto) sunt patronii unei brutării artizanale din or. Căușeni.  Au venit la expoziție cu pâine de secară, fără gluten, coaptă ca la mama acasă. Ideea de a deschide o brutărie artizanală a apărut acum patru ani. ”Inițial, am cumpărat o râșniță manuală, am făcut maiaua noastră și am început să coacem pâine doar pentru familie. La sărbători, au gustat-o prietenii noștri și le-a plăcut foarte mult. Atunci ne-am gândit să deschidem o brutărie.”

Muncesc din zori până în noapte. Întreg procesul este manual. Grâul este măcinat la o moară de piatră, iar pâinea este coaptă în cuptoare cu lemne. ”Maiaua este făcută din apă și făină, se fermentează o perioadă de timp, după care o folosim. Este o drojdie data de natură, biologică. O astfel de pâine este foarte benefică pentru sănătate”, precizează Dorin. Pâinea are un gust dulce acrișor, și o coajă crocantă. Soții Mereuță s-au prezentat la expoziție cu pâine de secară, pâine cu fructe uscate, din făină de grâu și altele. Prețul la o pâine de 750 g e de până la 26 de lei.

Lipsește susținerea din partea statului

Au pornit afacerea de la ideea că un produs bun se vinde singur. ”Am inițiat afacerea cu bani proprii, am procurat moara de piatră care ne-a costat în jur de 7000 de euro. Ulterior, a fost nevoie însă de investiții mult mai mari, dar am decis că merită să încercăm. Acum suntem cam dezamăgiți. De regulă, cumpărătorii aleg să cumpere ce e mai ieftin. Se întâmplă să lucrăm în pierdere și ne-am împotmolit în datorii”. Potrivit lui Dorin, cea mai mare problemă pentru producătorii autohtoni este accesul la credite, proiecte și granturi. ”Având studii superioare în domeniul financiar, am aplicat mai multe business-planuri. Dar birocrația este foarte mare. Am încercat să accesez un proiect și prin Ministerul Agriculturii. Am menționat că este vorba de o brutărie artizanală, avem cuptor cu lemne, deținem o afacere transparentă, cu o contabilitate strictă. Cu toate acestea, nu am obținut nimic și acum, cu mult greu, pot să asigur minimul necesar ca să continuăm procesul”, ne spune tânărul.

Așteptarea brutarilor de la actuala ediție a expoziției ”Fabricat în Moldova” e să-și promoveze produsul. În pofida dificultăților, nu planifică să transforme brutăria în una tradițională. ”Pun preț mare pe calitate, ori fac ori nu fac. Suntem principiali în acest sens. Dar dacă nu-mi va reuși, o altă cale decât să merg la muncă peste hotare nu văd”, mai spune antreprenorul.

Elena Chiriac, antreprenoare Foto: Nadejda Roșcovanu

Elena Chiriac din Chișinău este o altă tânără, care, după absolvirea facultății de informatică și cibernetică, a decis să inițieze o afacere de coasere a lenjeriei de pat pentru copii. Spre deosebire de soții Mereuță, Elena a început de la un set de lenjerie și, treptat, și-a extins afacerea. Azi are zece angajați și se bucură că recent a reușit să încheie un contract cu o rețea mare de magazine pentru copii. ”Ideea a apărut după nașterea primului copil, când am observat un gol în această nișă de pe piață. Am început să cercetez, apoi am consultat un designer și, treptat, am început să ne dezvoltăm afacerea. Nu ducem lipsă de clienți. La actuala expoziție, ne bucurăm că sunt mulți vizitatori și sperăm să ne putem promova mai bine”, afirmă tânăra.

Meșteșug adoptat din întâmplare

Ceva mai încolo, îl întâlnim pe Dumitru Oaserele, un cioplitor în lemn, membru al Uniunii Meșterilor Populari, originar din Hirova, Călărași. A deprins meseria nu de la bunici ori prieteni, ci din întâmplare, fiind la muncă peste hotare într-un atelier de tâmplărie din Cehia, unde fabricau geamuri și uși. ”Am plecat și eu ca mulți alții să-mi câștig bucata de pâine. La un moment dat am descoperit o bucată de lemn rămasă în atelier și, neavând ce face, am început să încrustez o ramă pentru fotografii. A fost prima mea lucrare. Am căutat cărți pe această temă, m-am informat și de pe internet, de atunci am început să meșteresc diferite lucrări din lemn. Aceasta este pasiunea mea”. Dumitru s-a prezentat la expoziţie cu zeci de suvenire, platouri, linguri de lemn cu motive tradiționale, dar și cu păpuși miniaturale îmbrăcate în haine naționale, meșterite de fiica sa, Alina. Prețul lucrărilor le pare cam pipărat vizitatorilor, acesta variază între 150 şi 500 de lei.

Dumitru Oaserele, meșter popular. Foto: Nadejda Roșcovanu

Lucrările meșterului au ajuns în Japonia, SUA, Franța, Italia. ”Anul trecut, am participat la un târg al meșterilor populari la Sibiu, România. Am fost impresionat de măiestria și subtilitatea lucrărilor pe care le-am văzut acolo și am cunoscut mulți oameni pasionați de tradiții”, ne spune meșterul. Cât despre actuala ediție ”Fabricat în Moldova”, e de părere că, desi sunt mulți vizitatori, se face resimțită criza. ”Viața a devenit scumpă în Moldova, cu mult peste posibilitățile oamenilor de rând”, constată acesta.

La actuala expoziție vizitatorii au putut găsi tot felul de bucate, condimente, haine și mobilă produsă în Moldova. Cei mai mulţi producători au încercat să atragă cumpărătorii făcând publicitate unor produse naturale, cereale fără gluten, vin, fructe uscate ori proaspete ambalate conform standardelor europene. Deși anterior autoritățile au anunțat cu multă emfază că la expoziție vor fi și producători cu articole de peste Prut, noi am descoperit un singur antreprenor cu produse farmaceutice sosit de la Iași. În rest, mulți pensionari care au luat cu asalt tarabele unde se vindeau ouă şi ulei cu 2 – 3 lei mai ieftine ca în Piața Centrală. Mulți vizitatori la buticurile la care se putea degusta salam și cașcaval. Mulți oficiali însoțiți de garda de corp, care acceptau să ”onoreze” pe câte un producător local, gustându-le cu vădită satisfacție bucatele în fața camerelor de luat vederi și făcându-le, într-un fel, reclamă.