Fabricat în Moldova 2018 // „După raiul comunist, n-am plecat, încă rezist”

La cea de-a 17-a ediţie a Expoziţiei naţionale „Fabricat în Moldova 2018” participă peste 420 de producători autohtoni. Expoziţia are mulţi vizitatori, cele mai mari cozi fiind la standurile cu produse alimentare. Cumpărătorii se arată încântaţi de calitatea produselor autohtone, dar sunt dezamăgiți de prețurile care le depășesc posibilitățile, deși în unele cazuri acestea sunt mai mici decât la produsele importate.

Pe renumitul olar Zaharia Triboi din Cioreşti, Nisporeni, îl găsim chiar la primele ore ale dimineţii cu obiectele frumos amenajate, în aşteptarea vizitatorilor. E alături de fiul său, Andrei, care îşi expune şi el lucrările în acest an. Zaharia Triboi este unicul meșter din R. Moldova care confecţionează obiecte din lut negru, s-a remarcat la numeroase expoziţii naţionale şi internaţionale. Pentru expoziţia din acest an, au confecţionat modele noi de vase, sfeşnice mai mari și miniaturale ce atrag atenţia vizitatorilor şi a celor pasionaţi de arta olăritului.

Meșterul are deschis un atelier acasă. A deprins meseria la 25 de ani. Şi-a deschis atelierul după destrămarea Uniunii Sovietice. A început treptat să deprindă meşteşugul și fiul său, Andrei. Mai în glumă, mai în serios, li s-a alăturat și soția acestuia, Violeta.

Zaharia Triboi din Cioreşti, Nisporeni

„După raiul comunist, n-am plecat, încă rezist”

Astăzi meşterul este fericit că a reuşit să-şi păstreze familia acasă. „Fiul meu mi-a sugerat că ar vrea să plece în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit peste hotare, dar deocamdată sunt fericit că suntem alături. „După raiul comunist, n-am plecat, încă rezist”, ne spune bărbatul.

Furtul miliardului îl revoltă, ne spune în timp ce pe alături se perindă mai mulţi oficiali însoţiţi de presă. „Ce ţară e asta?! Ne-am făcut de râs. Se ţine doar pe promisiunile celor care ne conduc. „Va fi bine”, promit ei, dar de fapt fură bine şi mint cu neruşinare”.

Caravana „Partidului Şor” cu controversatul film despre furtul miliardului realizat din perspectiva acestuia, prezentat prin raioane, prin care vrea să le inoculeze oamenilor că furtul miliardului nu le-ar fi afectat viaţa îl revoltă şi mai mult pe meşter. „Oamenii trăiesc foarte greu la sate. Fiecare a doua casă e pustie pe strada noastră. Acest Şor, înconjurat cu oameni de teapa Marinei Tauber, care au sărit să-l apere, trebuie să întoarcă miliardele furate şi să răspundă împreună cu toţi cei care au comis acest jaf”, susține meşterul.

„Un neam lăsat de Dumnezeu”

Blănarul Constantin Cojan

Nu departe îl întâlnim şi pe blănarul Constantin Cojan. A venit la expoziţie ca şi în alţi ani cu bundiţe, căciuli şi alte obiecte confecţionate manual de el şi soţia sa. Meşterul este luat cu asalt de vizitatori. Deşi știe meserie şi se pare că afacerea e una prosperă, toţi cei trei copii ai familiei Cojan au luat calea străinătăţii. „Iniţial, au plecat la studii în România, iar acum toţi trei sunt în Anglia. Aşteptăm Unirea. E unica şansă să devenim şi noi un stat european. Meseria de blănar a venit în familia noastră pe când Basarabia era acasă. Acum suntem un neam lăsat de Dumnezeu”, observă meşterul, precizând că oamenii din Moldova înţeleg ce se întâmplă. „Nu pot fi manipulaţi atât de uşor precum cred unii, să întoarcă ce au furat şi să înceapă să funcţioneze legea”, spune bărbatul.

Dumitru Oaserele, un cioplitor în lemn, originar din Călărași, a deprins meseria din întâmplare, fiind la muncă peste hotare într-un atelier de tâmplărie din Cehia, unde fabricau geamuri și uși. „Am plecat ca mulți alții să-mi câștig bucata de pâine. La un moment dat, am descoperit o bucată de lemn în atelier și, neavând ce face, am început să încrustez o ramă pentru fotografii. A fost prima mea lucrare”, relatează el. Dumitru participă la expoziţie cu zeci de suvenire, platouri, linguri de lemn cu motive tradiționale.

„Se face resimțită criza”

Lucrările meșterului au ajuns în Japonia, SUA, Franța, Italia. Despre actuala ediție „Fabricat în Moldova” crede că, deși sunt mulți vizitatori, se face resimțită criza. „Viața a devenit scumpă în Moldova, cu mult peste posibilitățile oamenilor de rând”, constată el.

La actuala expoziție vizitatorii pot găsi tot felul de bucate, condimente, haine și mobilă produsă în Moldova. Cei mai mulţi producători au încercat să atragă cumpărătorii făcând publicitate unor produse naturale, cereale, vin, fructe uscate ori proaspete, ambalate conform standardelor europene.

La expoziţie participă mai mulţi antreprenori care au beneficiat de sprijin din partea UE acordat prin diverse programe. Prezent la eveniment, Peter Michalko, şeful Delegaţiei UE la Chişinău, a menţionat că semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi a Acordului de Liber Schimb a permis agenţilor economici din Moldova să majoreze substanţial exporturile pe piaţa europeană.

The following two tabs change content below.