Extinderea UE spre Est, „îngheţată” pentru zece ani

Doar Balcanii de Vest rămân în cărţi, iar Moldova primeşte drept consolare promisiunea liberalizării regimului de vize. Conform unui document elaborat de Polonia şi Suedia, UE nu va mai invita la negocieri de aderare nicio ţară din răsăritul continentului în următorii zece ani, scrie adevarul.ro.

Ministrul de Externe polonez, Radek Sikorski, şi omologul său suedez, Carl Bildt, au răspuns împreună unui chestionar transmis de comisarul pentru Extindere, Stefan Fuele, celor 27 de state membre UE. În vara acestui an, Fuele a trimis statelor membre un set de întrebări legate de relaţiile UE cu vecinii, una dintre acestea referindu-se la politica de extindere până în 2020.

Oprirea acestui proces în următoarea decadă, aşa cum recomandă documentul comun suedezo-polonez, este împărtăşită de majoritatea statelor UE. Excepţia de la această regulă o constituie Balcanii de Vest care rămân în cărţile aderării. Celelalte aspirante la statutul de membru UE, între care Moldova, Serbia sau Ucraina, nu trebuie descurajate, urmând să primească alte compensaţii, cum ar fi ridicarea regimului de vize.

În cazul Moldovei, Comisia Europeană ar fi fost dispusă să urgenteze desfiinţarea vizelor, aşa cum a cerut în plenul Parlamentului European şi eurodeputata PPE Monica Macovei.

Moldova, fără vize?

Bruxelles-ul consideră că acordarea regimului de liberă circulaţie ar crea un avantaj coaliţiei prooccidentale de la Chişinău, înainte de alegerile anticipate din 28 noiembrie. Miniştrii de Externe europeni sunt cei care ar trebui să ceară Comisiei elaborarea unui plan de acţiune pentru Moldova. Poziţia „celor 27” nu este însă unitară în această privinţă din cauza Franţei care a cerut garanţii suplimentare, între care aprobarea respectivului plan de toate ţările membre UE.

Potrivit „Euobserver”, Franţa ar dori să menajeze Rusia, mai ales după summitul trilateral de la Deauville, când preşedintele Dmitri Medvedev a fost de acord, în premieră, cu condiţiile puse de UE în privinţa desfiinţării vizelor pentru cetăţenii ruşi. În viziunea Parisului, dar şi a Berlinului, o urgentare a acestei probleme în cazul Moldovei sau al Ucrainei ar putea zgândări sensibilitatea Moscovei, într-un moment în care statele mari ale UE caută să se apropie de Rusia.

Dezamăgitoare în acest sens a fost şi rezoluţia adoptată la 21octombrie de Parlamentul European. Documentul laudă „progresele Moldovei de la momentul începerii negocierilor Acordului de asociere la UE”, dar atrage atenţia că integrarea acesteia depinde de soluţionarea problemei Transnistriei.

Unele state vor rămâne doar „vecine” şi atât

Termenele documentului elaborat de şefii diplomaţiilor Poloniei şi Suediei, Radek Sikorski şi Carl Bildt, referitor la politica de extindere, este de-a dreptul descurajator pentru aspirantele la statutul de membre UE.

Astfel, cei doi diplomaţi notează că „Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus pot deveni cândva membre UE, spre deosebire de alte ţări din nordul Africii sau Orientul Mijlociu”. „Unele ţări de la graniţele UE sunt europene şi vor beneficia de un statut special, în acord cu tratatele, altele vor rămâne doar vecinele Europei şi atât”, concluzionează documentul.

The following two tabs change content below.