Expert german: ,,Asistăm la un moment foarte periculos pentru Moldova, integrarea europeană trebuie făcută rapid”

GandulÎntr-un interviu pentru gândul, Michal Baranowski, directorul biroului din Varşovia al German Marshall Fund, discută despre atitudinea Occidentului faţă de criza din Ucraina, despre necesitatea înăspririi sancţiunilor faţă de Rusia, despre Transnistria şi pericolul în care se află Moldova, despre felul în care s-ar putea schimba faţa lumii în urma ”jocului” început de Putin. Un joc pe care Europa nu l-a mai jucat de peste 50 de ani şi căruia i-a uitat regulile.  

Cum se explică reacţia timidă a UE şi SUA la anexarea brutală a Crimeei de către Rusia?

Deocamdată nu avem reacţia completă la anexarea ilegală a Rusiei de către Crimeea. Liderii europeni urmează să se întâlnească vineri şi să discute această problemă, vicepreşedintele american Joe Biden a venit la Varşovia miercuri la consultări. Declaraţiile sunt foarte clare: această anexare nu va fi acceptată de lumea occidentală, este ilegală din atât de multe motive diferite. Încalcă consensul de după al Doilea Război Mondial şi legea internaţională, care interzice unei ţări să vină şi să anexeze o parte din teritoriul altui stat. Biden a spus foarte limpede că este o confiscare ilegală a unui teritoriu, care nu va fi acceptată. Este clar că va fi dificil de inversat procesul, trupele ruseşti sunt acolo, într-un număr mare, 22.000 de soldaţi, se vorbeşte deja de prime victime. Mai este mult de făcut şi ar trebui să aşteptăm până când vom vedea cu adevărat care sunt sancţiunile impuse de către Vest.

Cât de departe credeţi că este dispus să meargă Vestul? La ce ar trebui să ne aşteptăm?

Sunt două probleme aici: una este ce putem face, a doua este la ce ne putem aştepta. Există un curent în Europa de Vest, am auzit de la colegii noştri germani, de la politicieni germani că noi suntem într-o poziţie mai slabă, ce putem face? Putin are puterea, Putin are mijloacele. Adevărul este că Vestul nu este slab. Avem instrumente uriaşe, atât economice, cât şi dincolo de economic, instrumente copleşitoare pentru Rusia. Întrebarea este dacă avem voinţa politică să le folosim. Sancţiunile pe care le-am impus sunt insuficiente, iar după ele bursa din Rusia a crescut în loc să scadă. Asta înseamnă că până şi bursa din Rusia se aştepta ca sancţiunile să fie mai dure. Dar instrumentele pot varia de la extinderea listei persoanelor indezirabile până la a include pe ea oligarhi şi oameni din anturajul lui Putin, nu doar birocraţii şi militarii care erau pe lista iniţială şi care nu mai pot primi vize în Vest sau nu mai pot ţine bani în Vest. Occidentul este într-un avantaj covârşitor faţă de Rusia când vine vorba de piaţa financiară. Haideţi să facem globalizarea să funcţioneze în favoarea noastră. Companiile ruseşti, băncile ruseşti se bazează într-o foarte mare măsură pe sistemul financiar din Vest. Companiile ruseşti au datorii uriaşe în acest sistem. Dacă aceasta este pârghia pe care suntem dispuşi să o folosim, acest lucru va pune o presiune imensă pe economia rusă şi pe însuşi regimul Putin.

Apoi se pune problema despre ce putem să facem din punct de vedere militar. NATO are un cuvânt de spus în această privinţă şi au fost luate măsuri în acest sens.

„Să folosim globalizarea în favoarea noastră”

Liderii ruşi nu par totuşi prea speriaţi.

Ruşii nu sunt speriaţi deocamdată. Cred că posibilitatea reală a unor măsuri luate de NATO îi sperie, dar nu se simt ameninţaţi în acest moment pentru că Vestul nu a arătat deocamdată suficientă voinţă politică de a exercita puterea pe care o are. Putin a început să joace un joc pe care nu l-am jucat de peste 50 de ani. Aici nu e vorba de negocieri. Încercăm să-i dăm lui Putin un telefon, să-l convingem să nu facă asta, iar ce vedem e ca el încalcă toate limitele. Nu putem fi convinşi că acesta este sfârşitul sau că acţiunile lui Putin nu vor avea continuitate. Sudul Ucrainei, estul Ucrainei sunt vulnerabile. Anexarea Crimeei nu este de fapt despre Crimeea. Kievul este ţinta, estul Ucrainei este ţinta.

Cum interpretaţi afirmaţia lui Putin, conform căreia nu vor urma alte regiuni după anexarea Crimeei?

Am auzit astfel de declaraţii înainte. Ce vedem acum este o ţară care anexează o parte din teritoriul suveran al unei alte ţări. Pretextul prin care Putin justifică anexarea Crimeii este protejarea minorităţii ruse despre care autorităţile spun că este sub ameninţare. Mergând pe această logică, de ce să credem că se va opri atâta vreme cât există minorităţi ruse şi în alte ţări, există minorităţi ruse în Estul Ucrainei, Kazahstan, în Estonia, în Lituania, şi Letonia. Să îl crezi pe Putin este periculos, nu ne putem permite asta. Europa ca întreg nu poate permite asta, nu este doar o problemă regională, este o problemă care va avea consecinţe pe tot globul. Şi felul în care UE şi SUA vor gestiona problema va avea consecinţe extinse.

Care ar putea fi următorul pas al Rusiei?

Din punct de vedere politic, Rusia în acest moment foarte izolată. Cred că pericolul este acolo, dar nu este o situaţie tranşată. Acţiunile lui Putin vor depinde în mare măsură de reacţiile Occidentului. Până acum am fost reactivi, mult mai bine ar fi să fim proactivi. Ceea ce facem este insuficient, nu este de ajuns doar să vorbim. Putin va interpreta acest lucru ca un gest de slăbiciune şi va împinge lucrurile mai departe. Pericolul va fi mult mai mare, dacă reacţia noastră va fi slabă. Slăbiciunea va aduce un pericol crescut.

“Este o linie dincolo de care nu mai putem spune că luptăm pentru Ucraina. Luptăm pentru noi înşine”

Credeţi că ne aflăm în pragul unui nou Război Rece?

Deocamdată suntem într-un război al ceţii. Este dificil să vedem, am putea fi la începutul unui război rece. Ce este sigur că ne aflăm într-o situaţie pe care nu am mai trăit-o de la prăbuşirea Uniunii Sovietice încoace. Nu este similară cu ce s-a întâmplat în Georgia, în 2008, este o situaţie mult mai intensă, cu consecinţe mult mai profunde şi mai extinse, şi nu va reveni totul la situaţia iniţială într-un timp foarte scurt. Şi nu ne permitem să continuăm ca înainte. Avem Georgia 2008, Ucraina 2014şi apoi ce va mai urma? Ar fi o greşeală strategică din partea Vestului să continue ca până acum. Pentru că există o linie după care nu mai putem vorbi despre o altă ţară, vorbim despre noi înşine. Este o linie dincolo de care nu mai putem spune că luptăm pentru Ucraina. Ci luptăm pentru noi înşine.

Cum vi s-a părut discursul lui Putin? Există asemănări între declaraţiile lui şi cele ale altor lideri din istorie?

E plin de miniciuni şi mistificări. Nu ştiu dacă are rost să-l analizez bucată cum bucată, dar unele fraze par desprinse din discursul lui Brejnev şi al altor lideri sovietici. Seamănă foarte bine cu acele zile „din vremurile bune”, de fapt din vremurile rele.

Reacţia timidă a SUA de până acum ar putea fi justificată de faptul că Washingtonul nu are interese în Crimeea?

Cred că declaraţiile au arătat foarte clar că nimeni de la Washington nu mai crede că ceea ce a făcut Putin are legătură cu Crimeea. Putin nu a anexat-o doar de dragul Crimeei. Marea Neagră e importantă, dar Putin avea oricum acces la ea. Este o bucată importantă de pământ, dar nu atât de importantă. Ce a făcut el are de fapt legătură cu întreaga Ucraină. Intenţia lui a fost să schilodească Ucraina ca întreg şi că împiedice integrarea politica şi militară în UE şi în NATO.

Sunteţi de părere că Ucraina a fost „pedepsită” astfel pentru paşii făcuţi înspre aderarea la structurile euroatlantice?

Unul din aspectele Războiul Rece era diferenţa de ideologie şi acest lucru poate fi observat şi acum. În urmă cu 10 ani, Rusia nu percepea Uniunea Europeană ca pe o ideologie concurentă, acum putem să afirmăm contrariul. Intrarea în UE a Ucrainei ar însemna că felul în care se vor face lucrurile acolo este complet opus lui Putin şi regimului său. O Ucraină de succes, integrată în UE va fi pentru ruşi un exemplu care se opune, prin simpla lui existenţă, regimului de la Moscova. E o pedeapsă şi o mişcare preventivă totodată.

“Integrarea Moldovei în UE trebuie să aibă loc înainte ca Rusia să stabilească o altă realitate teritorială de una singură”

În acest context, ce se va întâmpla cu Republica Moldova, unde există o Transnistrie militarizată? Ar putea fi „pedepsită” pentru parcursul ei pro-european?

Fără îndoială că vom vedea o reacţie şi faţă de Republica Moldova. Nu cred că va fi de aceeaşi intensitate, apropierea şi importanţa Ucrainei pentru Rusia este mai mare. Dar absolut. Nu cred că Putin se va opri, sunt vizate Moldova şi Georgia. Sunt relatări despre cetăţeni ruşi duşi în Moldova şi Transnistria şi asistăm, cu siguranţă, din nefericire, la un moment foarte periculos pentru Moldova şi ar trebui să ne mişcăm cât de repede putem cu integrarea europeană, înainte ca Rusia să stabilească o altă realitate teritorială de una singură.

Vor începe ţările din Europa Centrală şi de Est să cumpere masiv echipamente militare din SUA pe măsură ce situaţie devine ameninţătoare?

Există câteva ţări care au început deja programe de modernizare a armatei. Polonia derulează un program ambiţios, prin achiziţionarea de avioane de luptă, de submarine, de rachete sol-aer şi alte capabilităţi. Ce s-a schimbat în Polonia este că programul va fi accelerat. Nu există decizii în acest sens, dar bănuiala mea şi o serie de informaţii iniţiale arată că programul va fi accelerat, nu doar în ceea ce priveşte achiziţiile, ci şi în ceea ce priveşte dezvoltarea de parteneriate cu companiile americane de armament. Acesta este un semn că şi alte ţări din Europa Centrală îşi întăresc capacităţile de apărare şi că SUA sunt un partener şi un garant al stabilităţii în zonă. Nu cred că suntem astăzi sub o ameninţare militară directă. Dar situaţia geopolitică s-a schimbat.

Polonia, România şi Ţările Baltice au o perspectivă istorică asupra acestei situaţii

Ce impact vor avea declaraţiile dure ale liderilor europeni în ceea ce priveşte poziţia Rusia. Până unde poate merge această duritate?

Vorbim de anexarea teritoriului suveran al altei ţări, este ilegală, este brutală. Cred că sunt limite care nu trebui e trecute, însă, aceasta se referă la ameninţările către Rusia, care pot fi interpretate ca provocări. Orice ameninţări facem, trebuie să fie credibile. Dacă facem o ameninţare şi nu este urmată, ea nu îşi produce urmările. Dar trebuie să spunem că este vorba de o anexare teritorială ilegală şi brutală. Acest lucru oferă claritate analizei şi este ceva care trebuie spus, nu este presupus de la sine. Polonia, România, Ţările Baltice înţeleg acest lucru, dar nu sunt sigur că totul mai este atât de limpede când mergi către Vest. Ei nu au aceleaşi informaţii care să le ofere perspectiva istorică pe care noi o avem. Noi înţelegem mai bine ce se întâmplă pe teren şi avem o mai bună apreciere istorică asupra lucrurilor spre care ar putea conduce ceea ce se întâmplă acum. Chiar şi Portugalia şi Spania, ţări mai îndepărate, beneficiază de pe urma climatului de stabilitate, în care poţi fi sigur de integritatea teritorială a statului şi de securitatea oferită de NATO. Dacă sistemul este distrus, acest lucru va afecta pe toată lumea.

 

www.gandul.info

 

 

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău