Există şi alt fel de sicrie

La Cimitirul „Sfântul Lazăr” au fost înhumate în anul trecut 173 de sicrie cu părţi ale corpului uman extirpate de medici

Anual, aproape zece tone de organe umane extirpate în urma intervenţiilor chirurgicale, placente şi alte deşeuri biologice, aşa cum le numesc medicii, lărgesc spaţiile cimitirelor. În Republica Moldova nu există un crematoriu special pentru incinerarea acestora, dar unii responsabili afirmă că nici nu este nevoie, întrucât Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă înhumarea, ţinând cont de etică şi aspectele religioase ale statelor.

Crina VLAICU

„Toate organele extirpate sunt puse în sicrie, vine o firmă specială şi le duce la Cimitirul „Sfântul Lazăr” din Chişinău unde sunt înhumate”, a declarat pentru JURNAL Anghelina Rodideal, şefa serviciului de presă de la Institutul Oncologic. Această instituţie a fost vizată, la începutul anilor 2000, într-un scandal de proporţii după ce jurnaliştii au descoperit boschetari la ghenele pline cu organe extirpate plasate în aer liber şi cu acces deschis. „Noi le păstrăm în frigidere speciale, ulterior se pun în sicrie, vine firma „Ritual” cu care avem contract, le transportă şi le înhumează la cimitir”, ne spune şi Nicolae Frunză, vicedirectorul Spitalului Clinic Republican.

Seringile şi fiolele, colectate aparte

Victor Deatişin, director la Spitalul de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă”, susţine că la instituţia sa nu există organe extirpate, dar seringile, fiolele şi alte resturi sunt bine dezinfectate după utilizare, după care ajung la firme specializate. „Seringile sunt colectate de o firmă specializată, fiolele de sticlă le mărunţim şi le dăm la altă firmă. Acele de metal de la seringi le ardem într-un cuptor special”, susţine Deatişin. Acest lucru urmează să funcţioneze începând cu acest an şi la unele spitale raionale care ardeau de sine stătător seringile şi fiolele. „Noi nu facem intervenţii chirurgicale complexe, dar resturile de la apendicite, de exemplu, sunt trimise la Centrul de Medicină Legală din Chişinău pentru investigaţii morfopatologice. Până acum ardeam singuri seringile, dar de anul acesta o să contractăm o firmă care să le colecteze după ce noi o să le dezinfectăm”, ne-a spus Grigore Urâtu, directorul Spitalului raional din Criuleni.

Şi placentele ajung la cimitir

Responsabilii de la Spitalul clinic municipal de copii „V. Ignatenco” trimit organele extirpate pentru analize la Spitalul Clinic Municipal Nr.1. „Se aduc nişte ţesuturi, bucăţele, resturi biologice adică, pentru investigaţii histologice, le colectăm, le punem în sicrie şi vine firma specializată de trei-patru ori pe lună şi le transportă la cimitir pentru înhumare. La noi predomină placentele care ajung şi ele la cimitir după investigare, prelucrare şi uscare”, declară Victor Savin, directorul Spitalului Nr.1. Este exclus, spune medicul, ca organele extirpate să fie date persoanelor supuse intervenţiilor pentru înhumare în mod particular. Victor Savin declară că există un şir de metodologii de prelucrare a celorlalte resturi, iar acele de la seringi sunt tăiate în bucăţele mici cu un aparat special ca să nu mai poată fi folosite şi ajung la deşeuri menajere. Potrivit lui Savin, se discută demult despre crearea unui mini-crematoriu, dar investiţia s-ar ridica la câteva milioane de euro, bani care nu au fost găsiţi deocamdată.

Nu este nevoie de crematoriu?

„Noi avem un cuptor special, dar acesta nu a fost dus până la capăt. Ar fi bine să existe un crematoriu special dotat la periferia capitalei unde să fie aduse resturile biologice din toate raioanele, ca să nu mai fie înmormântate”, este de părere Victor Savin. Ecaterina Busuioc, şefa Secţiei control al infecţiilor nosocomionale, afirmă însă că, potrivit recomandărilor OMS, deşeurile patomorfologice trebuie înhumate, ţinând cont de etica şi tradiţiile religioase ale ţărilor. „Ultimele abordări sunt ca deşeurile infecţioase să fie autoclavizate (tratare a unui material cu aburi sub presiune în instalații industriale prevăzute cu autoclave – n.r.). Acum predomină dezinfecţia chimică, dar sunt şi instituţii care au achiziţionat tehnică de autoclavizare”, zice specialistul. Ecaterina Busuioc susţine că organele umane extirpate la Institutul Oncologic, de exemplu, nu sunt periculoase după înhumare, deoarece înainte de aceasta sunt prelucrate cu formalină.

173 de sicrie

Pavel Ene, directorul Cimitirului „Sfântul Lazăr” din Chişinău, a declarat pentru JURNAL că există un sector special cu 600 de locuri destinat unor astfel de sicrie. „Anul trecut am înhumat 173 de sicrie, cam de 50-60 de kilograme fiecare, colectate de la cele 12 spitale cu care avem încheiate contracte în acest sens. Fiecare sicriu este pus în groapă separată, fără ceremonie de înhumare, evident”, susţine Ene.