Există premise ca bisericile noastre să introducă stilul nou

În principiu, liderul liberal Mihai Ghimpu are dreptate. E timpul ca sărbătorirea Crăciunului potrivit calendarului gregorian să fie consfinţită prin lege. Dar acest lucru trebuie făcut nu oarecum, ci creştineşte. Altfel spus, cu pacienţă şi bună credinţă.

Majoritatea populaţiei acceptă stilul nou în Biserică

Al treilea an consecutiv, populaţia Republicii Moldova are posibilitatea să sărbătorească Naşterea Domnului în conformitate cu aşa-zisul stil nou, adoptat de majoritatea covârşitoare a statelor, dar şi de cea mai mare parte a lumii creştine. Prin hotărâre de guvern, Crăciunul poate fi celebrat şi la 25 decembrie, nu doar la 7 ianuarie, când e zi de odihnă oficială.

Unii văd în această dublă sărbătorire doar un motiv de băşcălie. De persiflări de tot felul. Părerea noastră e că acest fapt face dovada lucidităţii şi spiritului rezonabil. Chestiunea calendarului creştin este mai complexă decât pare.

Fără a intra în detalii şi în dispute teologice, vom spune doar că şi Biserica Ortodoxă Română, după ce a înlocuit în octombrie 1924, calendarul iulian cu cel gregorian, a făcut o excepţie pentru Basarabia. Această concesie era explicată prin influenţa uriaşă în ţinut a Bisericii Ortodoxe Ruse care a refuzat să se conformeze stilului nou validat în 1923 de conferinţa panortodoxă de la Constantinopol.

La fel s-a procedat şi după dispariţia URSS. BOR, reactivând Mitropolia Basarabia, nu a forţat impunerea stilului nou. Şi bine a făcut. Vremurile se schimbă însă. Cele două decenii de independenţă au demonstrat că adunările ecleziastice din Republica Moldova s-au maturizat suficient pentru a îmbrăţişa, în sfârşit, calendarul gregorian. Şi asta nu este deloc întâmplător.

Ateismul sovietic, agresiv şi brutal, a dezrădăcinat în mare parte multe tradiţii. Inclusiv cea de a consemna sărbătorile creştine exclusiv pe stilul vechi. Conaţionalii noştri, mai cu seamă din straturile şcolite şi cele urbane ale societăţii, care după 1991 au revenit la credinţa pierdută sub puterea sovietică, nu mai erau atât de strâns legaţi de uzanţele calendarului iulian precum părinţii şi bunicii lor.

De aceea, în Chişinău, dar şi în provincie, multă lume a adoptat fără probleme stilul nou în paralel cu cel vechi impus de bisericile autohtone. Îşi spune cuvântul, bineînţeles, şi conexiunea tot mai temeinică a practicilor ecleziastice de pe ambele maluri ale Prutului.
Nu sunt motive ca Mitropolia Chişinăului să se opună stilului nou

În aceste condiţii, poziţia guvernului Filat de a declara 25 decembrie zi de odihnă, păstrând totodată sărbătoarea oficială de la 7 ianuarie, este firească. Acum urmează să se facă un pas înainte, pe calea legiferării Crăciunului pe stil nou. Unde mai pui că pentru această reformă există la ora actuală şi înţelegere, şi susţinere populară.

Nu trebuie, totuşi, să forţăm nota. Să urmăm exemplul Bisericii Ortodoxe Române care are răbdare cu Basarabia de la 1924 încoace. Autorităţile de la Chişinău urmează să dialogheze mai întâi de toate cu Mitropolia Chişinăului şi Întregii Moldove. Cu Mitropolia Basarabiei nu cred să fie probleme.

Cum-necum, Crăciunul, chiar dacă a dobândit deja o puternică dimensiune laică, este o sărbătoare eminamente creştinească. Şi celebrarea Naşterii Domnului fără Iisus ar fi un nonsens. Iată de ce, pentru a decreta prin literă de lege Crăciunul pe 25 decembrie, este nevoie şi de asentimentul Bisericii.

Pe de altă parte, nu există motive ca Mitropolia Chişinăului să se opună introducerii stilului nou, chiar dacă Biserica Rusă, căreia i se subordonează, rămâne fidelă calendarului iulian. Şi asta din trei motive.

Credinţa încurajează cunoaşterea

În primul rând, până şi Mitropolia Ierusalimului care acceptă calendarul iulian nu ignoră slujbele făcute după calendarul gregorian. În al doilea rând, mănăstirile de pe Muntele Athos sunt un exemplu de coabitare a stilului vechi cu cel nou în sânul Bisericii Ortodoxe Greceşti. Ar putea, deci, şi Mitropolia Chişinăului, chiar rămânând sub jurisdicţia ecleziastică a Moscovei, să adopte calendarul ortodox al Constantinopolului, diferit de cel al Bisericii Ruse.

În al treilea, dar nu şi în ultimul rând, contează poziţia şi cultura enoriaşilor din Republica Moldova care, într-un număr tot mai mare, pledează pentru stilul nou. Biserica nu are cum să nu ţină cont de faptul că tot mai multă lume sărbătoreşte Crăciunul pe 25 decembrie.

Ca să nu mai spun că pentru un creştin, vorba părintelui Galeriu, e un păcat să rămână ignorant şi să se opună axiomelor. A-l cunoaşte pe Dumnezeu, se spune în Evanghelia după Ioan, înseamnă a cerceta, a învăţa, „a cunoaște creația, făptuirea Lui, pentru că „toate printr-Însul s-au făcut și fără de El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut”.

Petru Bogatu

The following two tabs change content below.
Petru Bogatu

Petru Bogatu