Europa pe înţelesul lui moş Ion

Calea europeană înseamnă stabilitate şi continuarea reformelor

IMG_6203Aderarea la UE i-a adus o serie de avantaje României, printre care creşterea economică, creşterea investiţiilor străine, crearea unor structuri de producţie care să permită fabricarea de produse de calitate, conform standardelor UE. Potrivit Eurobarometrului 64, realizat în perioada preaderare în România, încrederea românilor în UE a fost una dintre cele mai înalte dintre statele membre ori în curs de aderare. Despre avantaje şi mituri legate de integrare, am discutat cu mai mulţi experţi în problematica europeană din dreapta Prutului.

Viorel Micescu, director al Centrului de asistenţă pentru organizaţii neguvernamentale (CENTRAS) din Bucureşti, îşi aminteşte că în România, ca şi în Republica Moldova astăzi, existau mai multe stereotipuri legate de aderare, că românii nu-şi vor mai putea comercializa brânza ori alte produse pe piaţă, că nu vor mai putea prepara ţuică în propria gospodărie etc. Cu toate acestea, România a avut cea mai înaltă rată a aprecierii integrării în UE.

„România a fost singura ţară în care nu existau partide anti-UE. Oamenii asociau integrarea cu un trai mai bun, cu o viaţă decentă, doreau să călătorească liber dintr-o ţară în alta. Temerile legate de ţuică şi alte euromituri nu s-au adeverit. Oamenii puteau face ce vor în propria gospodărie. Trebuia însă să respecte standardele de calitate în momentul în care îşi doreau să comercializeze acest produs pe piaţă. Standardele sunt negociate de autorităţile statului, în cazul merelor, de exemplu, de Ministerul Agriculturii, cu experţii europeni”, spune Micescu precizând că UE poate fi asociată în primul rând cu normele de calitate, începând de la calitatea apei din pahar până la calitatea tuturor produselor de pe piaţă. Altfel spus, e un apărător al siguranţei alimentare şi a drepturilor consumatorilor.

Importanţa realizării reformelor în perioada preaderare

Potrivit expertului, cele mai multe schimbări, reforme în domeniul justiţiei, educaţiei etc. au fost făcute în perioada preaderare. „Dacă nu construieşti suficient până la perioada de aderare, foarte puţin se mai schimbă după aceasta. Când devii stat-membru, Comisia europeană nu mai are acea influenţă asupra politicii din ţara ta. Nu există mecanisme de pedepsire a unui stat-membru, totul e la nivel de monitorizări şi recomandări. UE poate să reducă doar câte ceva din fondurile europene. Din moment ce aderi însă eşti membru egal în drepturi şi eşti tratat ca prieten”, a mai spus el.

Astăzi, pentru atragerea fondurilor europene în domeniul agriculturii, mai mulţi producători agricoli şi fermieri din România s-au asociat pentru a cumula 100–200 ha. Astfel e mai simplu să atragi fonduri destinate modernizării infrastructurii din domeniul agriculturii, ne explică expertul.

Euromituri în ţările UE vs euromiturile din RM

Roxana Morea, consilierul de presă al reprezentanţei Comisiei Europene în România, îşi aminteşte şi ea, nu fără haz, câteva dintre stereotipurile din perioada preaderare a României la UE. „Am avut un euromit despre cum nu mai ai voie să faci transhumanţă: ciobanul Ion nu ar mai avea voie să treacă cu oile peste munte, cum o făcea de obicei, ca vara să urce pe munte şi iarna să coboare pe câmpie. Ministerul a explicat că, bineînţeles, nu se interzice să faci transhumanţă, dar dacă vrei mai târziu să vinzi acele animale, trebuie transportate în anumite condiţii de calitate, ca ele să nu sufere în timpul transportului. Un alt euromit a fost că nu vei putea tăia porcul. E vorba însă că dacă tu vrei să vinzi porcul respectiv, trebuie să îndeplineşti anumite condiţii de calitate şi siguranţă alimentară ca să ieşi cu el pe piaţă. Dacă nu le respecţi, nu poţi să vinzi. Însă dacă îţi serveşti prietenul ori întreg satul pe gratis, e treaba ta. Normele europene intervin atunci când tu vrei să comercializezi produsul respectiv.

În domeniul politicii agricole, combinată cu politica de sănătate şi protecţie a consumatorilor, este acest concept „de la fermă la fruculiţă”, să existe această trasabilitate a produselor respective”, a mai precizat Morea.
Astfel de euromituri au existat în toate ţările membre ale UE. Unul din euromiturile care au trezit multe suspiciuni în Marea Britanie a fost că UE ar putea interzice o sărbătoare la care în mod tradiţional se fac cozonaci cu mac, iar cei care vor face astfel de cozonaci vor fi arestaţi pentru trafic de droguri. Bineînţeles că li s-a explicat că nu e nicio legătură. Ei au extrapolat legislaţia europeană pe subiectul respectiv.

Odată cu semnarea Acordurlui de Asociere a RM cu UE, partidele care promovează politici antieuropene au răspândit o serie de euromituri şi în rândul populaţiei din RM. Chipurile, oamenii de la ţară nu vor putea creşte animale şi păsări, gospodarii nu vor putea produce vin de casă, că prin aderarea la UE se va produce un atentat la suveranitatea statului etc.

UE înseamnă siguranţă

Gabriel Giurgiu, realizatorul de emisiuni despre Uniunea Europeană la TVR, ne spune că România nu a avut parte de o propagandă ostilă la adresa UE asemenea celei din RM. „Există zone în care Comisia Europeană nu are niciun amestec: cum ar fi domeniul fiscal, pensii, poliţie, armată, securitate naţională. Acestea sunt domenii ce ţin de suveranitatea exclusivă a statului. Un mare avantaj al UE sunt standardele de calitate. Hoţia şi jecmăneala la cântar este internaţională. UE mă apără pe mine, consumatorul, mă apără de carteluri, de înţelegerile de pe piaţă. Datorită UE, mai scăpăm de corupţi, care ajung să fie traşi la răspundere. Ceilalţi nu mai vor să ia şpagă, s-au cam speriat. E un avantaj enorm. Dar cel mai mare avantaj – în UE nu este război. În UE, mori de plictiseală, acolo totul se negociază la masa de negocieri, forma castraveţilor, forma cartofului, când autorităţile nu reuşesc să negocieze ceva, e ‚vina UE’, când reuşesc, e „reuşita noastră”. Dar nu mori în tranşee, ca în Doneţk. Nu văd un alt argument cu care aş motiva cetăţenii RM să agreeze proiectul european. Dacă RM reuşeşte să adere la UE, există 99,99% şanse ca cetăţenii RM să nu ajungă într-un tranşeu”.

Acest material este publicat în cadrul proiectului „Campanii de advocacy pentru asigurarea transparenţei proprietăţii media, a accesului la informaţie, promovarea valorilor şi integrării europene”, implimentat de CJI, care, la rândul său, face parte din proiectul „Parteneriate pentru o Societate Civilă Durabilă în Moldova” implimentat de FHI 360.
Elaborarea acestui material este posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau Guvernului SUA.

The following two tabs change content below.