Europa este a celor care învaţă permanent

Şi moldovenii îşi doresc a doua şansă pe piaţa muncii de acasă

Vasile are cu mult peste 30 de ani. Este absolvent al unei facultăţi de la Politehnică, însă nu a fost angajat conform specialităţii obţinute. Criza economică, lipsa locurilor de muncă bine plătite l-au făcut să ia calea străinătăţii. Tânărul a fost nevoit să ia o astfel de decizie după ce soţia i-a născut doi copii pe care nu avea cu ce-i întreţine. A muncit mai mulţi ani la construcţiile din Israel şi, revenit acasă, a hotărât să investească într-o afacere de acest gen, însă marea lui problemă e că în RM nu există un sistem de recunoaştere a competenţelor celor care au muncit o perioadă de timp în alte ţări.

 

Angelina Olaru

 

Astfel, în lipsa unui certificat al competenţelor dobândite în mod practic, tânărul a ajuns în situaţia de a nu se putea reintegra pe piaţa muncii de la noi.  Astfel, Vasile s-ar putea să-şi reia munca peste hotare. În aceeaşi situaţie s-au pomenit miile de migranţi, reprofilaţi în străinătate şi dornici să lucreze acasă. Deşi cetăţenii noştri au devenit mai flexibili pe piaţa muncii din afară, ţara încă nu dispune de un cadru legal pentru validarea învăţării nonformale şi informale.

 

 

Pentru acomodarea la noile situaţii, să învăţăm mai multe domenii

 

În condiţiile crizei mondiale, experţii recomandă, mai ales tinerilor să se reorienteze sub aspectele mobilităţii profesionale, sociale şi teritoriale, în ideea de a nu sta pe acelaşi loc. Pentru a se acomoda noilor situaţii, să înveţe mai multe domenii ca să aibă şanse în mai multe meserii. Pentru început, să explicăm unele noţiuni, utilizate de puţin timp în RM. Conform surselor de profil, învăţarea formală se desfăşoară în instituţii de educaţie şi formare, conducând la diplome şi calificări recunoscute oficial.

 

Învăţarea non-formală are loc odată cu traseul principal al educaţiei şi formării şi nu conduce în mod normal la certificate formalizate. Învăţarea non-formală poate fi oferită la locul de muncă şi prin activităţi ale organizaţiilor societăţii civile etc.

Învăţarea informală este o componentă naturală a vieţii de zi cu zi. Spre deosebire de învăţarea formală şi non-formală, învăţarea informală nu este în mod necesar o educaţie intenţională.

Nu doar remitenţe, ci şi competenţe şi calificări

 

Validarea învăţării non-formale şi informale în RM este subiectul unor dezbateri publice ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO), Guvernului RM, patronatului şi sindicatelor. Pentru crearea unui sistem naţional de recunoaştere a competenţelor profesionale, specialiştii moldoveni şi-au propus să preia din experienţa internaţională privind învăţarea pe tot parcursul vieţii. Cel mai mult sunt dezvoltate astfel de sisteme în Olanda, Franţa, Germania şi Austria.    

 

„În zilele noastre, migraţia oferă şi posibilităţi de dezvoltare, nu aduce numai consecinţe negative. Migranţii moldoveni care pleacă în ţările UE, pe lângă faptul că câştigă bani, obţin şi anumite competenţe şi calificări. Acestea constituie un capital pe care trebuie să-l valorifice atât în scopul personal, cât şi pentru ţară, când revin acasă. Problema majoră este că ei obţin aceste cunoştinţe, calificări şi competenţe într-un mod neformal, fără a urma cursuri oficiale. Întorcându-se în ţară, moldovenii nu le pot folosi şi acest capital este irosit, fiind o mare pierdere pentru economia naţională.

 

Prin crearea unui sistem de validare a noilor calificări, oamenii întorcându-se în ţară, vor putea susţine nişte examene, vor dovedi că posedă anumite competenţe la nivelul cuvenit şi vor primi nişte certificate pentru a le aplica aici. Astfel, am putea beneficia nu doar de remitenţe, ci şi de competenţe şi calificări, ca să fie folosite pentru dezvoltarea economiei naţionale”, a spus Cornel Râşcanu, manager de proiect din cadrul Delegaţiei UE în RM.

 

„Să valorificăm potenţialul cetăţenilor noştri din afară”

 

În vederea formării noului sistem, experţii au subliniat rolul important al sindicatelor şi patronatului. „Trebuie să valorificăm potenţialul cetăţenilor noştri care au muncit o perioadă în afara ţării şi au competenţe pe un anumit domeniu. Să creăm mecanismul necesar, ca ei să facă dovada că se pot integra pe piaţa muncii cu o specialitate, fără să absolve o facultate sau o şcoală profesională. Dacă într-o perioadă restrânsă au câştigat o calificare, să le-o recunoaştem şi s-o certificăm, ca să le asigurăm inserţia profesională în câmpul muncii”, a declarat Loretta Handrabura, viceministrul Educaţiei.

 

Ea a subliniat că ministerul a elaborat deja o concepţie cu privire la validarea educaţiei non-formale şi formale. „Partenerii noştri sociali – patronatul, sindicatele şi ministerele de resort care au în subordine instituţii de învăţământ – trebuie să se implice în formarea unor centre de recunoaştere şi de validare a unor calificări, pe care oricare cetăţean, nu doar migrant, le achiziţionează zi de zi. Ar fi un mare câştig pentru RM şi deja avem semnale pozitive din partea autorităţilor europene, deoarece RM e prima ţară din cadrul Parteneriatului Estic care a elaborat această metodologie”, a mai afirmat Loretta Handrabura.

„Un mare beneficiu ar fi concurenţa acerbă pe piaţa muncii”

„E necesar să avem un sistem de validare a învăţământului informal şi non-formal. Ne confruntăm cu problema corelării cererii şi ofertei pe piaţa muncii. Am avut situaţia când pregăteam la un specialist cu studii superioare – până la cinci muncitori calificaţi! În prezent, avem un coraport invers: pregătim un muncitor calificat la trei-patru specialişti cu studii superioare sau medii de specialitate.

Un mare beneficiu pentru RM ar fi concurenţa acerbă a cetăţenilor reveniţi acasă cu meserii dobândite pe parcursul anilor peste hotare. Trebuie să dinamizăm piaţa noastră a muncii ca să asigurăm angajatorii cu o forţă de muncă calificată. În prezent, avem investiţii în domeniul industriei, construcţiilor, dar, cu regret, înregistrăm o lipsă acută de muncitori calificaţi. Cei care revin din străinătate au abilităţi profesionale, au şi surse financiare şi ar putea să-şi creeze afaceri proprii şi să le gestioneze, creând locuri de muncă noi. Iar cei rămaşi în ţară care nu activează conform specialităţilor, ci în alte domenii, ar putea după validarea lor să muncească în noile domenii”, a subliniat Sergiu Sainciuc, viceministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.