EUROMAIDAN // Românii din Ucraina, împărţiţi între putere şi opoziţie

Comunitatea românească din Ucraina nu a formulat o poziţie oficială faţă de protestele din Euromaidan

1390817771_dveri_1Românii din Ucraina au fost surprinşi neplăcut de schimbarea de macaz a conducerii Ucrainei cu câteva zile înainte de Summit-ul de la Vilnius. Cu toate acestea, comunitatea românilor din Ucraina nu are o poziţie consolidată cu privire la ultimele evenimente de pe Euromaidan.

Unii susţin Partidul Regiunilor pentru că singurul deputat care reprezintă interesele românilor din Ucraina, Ion Popescu, a ajuns în Rada Supremă pe listele Partidului Regiunilor. Tot acest partid a susţinut Legea cu privire la politica lingvistică. Astfel, în comunităţile în care românii reprezintă peste 10% din populaţie, aceştia au dreptul să redacteze actele administrative în limba română.

Totul a început în 2009, când a fost semnat un acord între candidatul la funcţia de preşedinte al Ucrainei Viktor Ianukovici şi comunitatea românească din Cernăuţi. Primul s-a obligat să susţină comunitatea română, să sprijine iniţiativele culturale, iar cea din urmă să-l susţină la alegeri.

Protestatarii au desființat Consiliul Regional și au înființat un consiliu popular, care a declarat înafara legii Partidului Comunist și Partidului Regiunilor

Protestatarii au desființat Consiliul Regional și au înființat un consiliu popular, care a declarat înafara legii Partidului Comunist și Partidului Regiunilor

Partidul Regiunilor, declarat în afara legii

O parte din români susţin partidele de opoziţie. Marin Gherman, jurnalist la Radio Ucraina Internaţional, a menţionat pentru JURNAL că românii din Bucovina şi Transcarpatia susţin integrarea europeană. Sute de români din regiunea Cernăuţi au participat la Vecea populară, care a avut loc înaintea Summit-ului de la Vilnius, şi s-au pronunţat pentru parcursul european al Ucrainei. Românii din regiunea Odesa, numiţi „moldoveni” de către autorităţile de la Kiev, susţin integrarea în Uniunea Vamală.

Acum, clădirea Administraţiei regionale de la Cernăuţi este ocupată de manifestanţi. Protestatarii au desfiinţat Consiliul Regional şi au înfiinţat un consiliu popular care a declarat în afara legii Partidul Comunist şi Partidul Regiunilor.

În acest Consiliu Popular au intrat deputaţii din partidele de opoziţie. Clădirea este ocupată permanent de către manifestanţi. Cu toate acestea, protestatarii au chemat funcţionarii să vină la serviciu ca instituţia statului să rămână funcţională, iar bugetarii să-şi primească salariile. Manifestanţii au cerut demisia guvernatorului regiunii, Mihailo Papiev. Acesta s-a adresat protestatarilor care au ocupat clădirea administraţiei, însă nu s-a ajuns la un consens.

1390817845_dveri_2Ion Popescu, deputat pe listele Partidului Regiunilor

„A fost ocupată clădirea Administraţiei Regionale de Stat şi a Consiliului Regional. În perioada interbelică, acest edificiu a fost Palatul Justiţiei. Românii de aici sunt pentru integrarea europeană, însă pentru o integrare paşnică”, a spus pentru JURNAL scriitorul Vasile Tărâţeanu.

„Acum aşteptăm ce se va întâmpla, lucrurile nu pot să continue în felul acesta la nesfârşit. La Kiev a fost ocupat Ministerul Justiţiei, Ministerul Agriculturii”, zice Vasile Tărâţeanu.

Potrivit lui Tărâţeanu, Partidul Regiunilor a promovat o politică europeană faţă de minorităţile naţionale. „Acest partid a avut un protocol de colaborare cu comunitatea românească din Ucraina”. Astfel, Ion Popescu, singurul deputat care reprezintă interesele românilor, a ajuns în Rada Supremă pe listele Partidului Regiunilor.

Unii români au ajuns în consiliile locale tot pe listele Partidului Regiunilor. Această formaţiune a susţinut Legea cu privire la politica lingvistică. Astfel, în comunităţile în care românii reprezintă peste 10% din populaţie au dreptul să redacteze actele administrative în limba română.

Suprapunere a instituţiilor

Consiliul Popular este alcătuit din reprezentanţii Consiliului Regional. Sunt aproximativ 30 de oameni care au creat Consiliul Popular. Scopul acestui consiliu este supravegherea exercitării funcţiilor de bază ale administraţiei regionale şi crearea unor obstacole în calea încălcării drepturilor omului. Şi chiar dacă acest consiliu a interzis Partidul Comunist şi Partidul Regiunilor, acesta nu are nicio competenţă juridică pentru a realiza acest lucru.

„Are loc o suprapunere a instituţiilor, un fel de paralelism, deoarece Consiliul Popular funcţionează în cadrul administraţiei regionale, care continuă să funcţioneze”, explică Marin Gherman.

Jurnalistul ne informează că nu există o atitudine oficială a vreunei organizaţii neguvernamentale române faţă de protestele din Ucraina. „Organizaţiile românilor sunt foarte atente. În Ucraina şi la Cernăuţi se simte o incertitudine faţă de evoluţia de mai departe a evenimentelor. Românii se înscriu în cadrul opiniei publice generale, cei din Bucovina sunt prooccidentali, iar cei din regiunea Odesa proruşi.

„250 de mii de români, minţiţi de Partidul Regiunilor”

Ilie Zegrea, scriitor Cernăuţi, confirmă că românii, ca şi ucrainenii, nu au o atitudine consolidată faţă de Euromaidan. „Mulţi dintre cunoscuţii mei sprijină acţiunile protestatarilor, sunt indignaţi de actuala putere”. Potrivit acestuia, cei circa 250 de mii de români din regiunea Cernăuţi au fost minţiţi de Partidul Regiunilor. „Reprezentantul românilor există pe hârtie. Ion Popescu nu a justificat aşteptările noastre. El stă mai mult la Strasbourg şi nu se interesează de problemele reale ale românilor din regiune”, conchide Zegrea.

The following two tabs change content below.