Eugen Tomac: „Nu putem accepta ca românii să fie dispreţuiţi în Transnistria”

Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac, spune, într-un interviu pentru EVZ, că este nevoie de mai mult curaj pentru apărarea intereselor conaţionalilor noştri.

Situaţia lucrătorului român de peste hotare şi proiectul de lege privind votul prin corespondenţă s-au numărat printre temele dezbătute la Forumul Românilor de Pretutindeni, organizat la Bucureşti, în perioada 30 septembrie – 1 octombrie.

Secretarul de stat Eugen Tomac este convins că votul prin corespondenţă va obliga clasa politică “să servească poporul român”.

EVZ: Aţi organizat recent, la Bucureşti, Forumul Românilor de Pretutindeni. Care au fost concluziile dezbaterilor la care au fost prezenţi reprezentanţi ai societăţii civile şi ai asociaţiilor românilor din afara graniţelor ţării?

Eugen Tomac: Aş începe prin a spune că prin această acţiune am urmărit să punem în evidenţă câteva aspecte importante ce ţin de relaţia statului român cu românii aflaţi peste hotare. În primul rând, vreau să menţionez că avem două categorii de români şi aici mă refer la românii plecaţi din ţară, care formează diaspora tradiţională, şi la românii care locuiesc în vecinătatea imediată: Basarabia, nordul Bucovinei sau sudul Basarabiei, valea Timocului, românii din Ungaria, Bulgaria. Aceştia nu mai trebuie confundaţi cu cetăţenii români plecaţi din ţară, deoarece majoritatea nu sunt cetăţeni români şi se află în acele ţinuturi de când există poporul român.

Desigur, am discutat în cadrul Forumului Românilor de Pretutindeni despre situaţia lucrătorului român peste hotare, despre drepturile pe care le au cetăţenii noştri în statele UE. Aş aminti aici faptul că, recent, Ministerul Muncii a lansat o linie telefonică gratuită, unde românii din Spania pot alerta autorităţile române, în cazul în care există excese în ceea ce priveşte statutul lor pe piaţa forţei de muncă. În Spania avem oficial peste 900.000 de români. Am mai discutat despre proiecte comune pe care vrem să le promovăm în comunităţile româneşti, precum instituirea Zilei Limbii Române, serbată în prezent doar în Republica Moldova, la 31 august.

Am prezentat şi dezbătut proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, care urmăreşte înlesnirea accesului la vot pentru un număr cât mai mare de cetăţeni români. Realitatea ne impune să adoptăm această lege, pentru că avem peste 4 milioane de cetăţeni români peste hotarele României. Când am intrat în Uniunea Europeană, am ştiut că o parte dintre români vor pleca în alte state pentru un loc de muncă mai bine plătit. Acum soluţia este simplă. Ei sunt parte a societăţii româneşti, resursele pe care le obţin le investesc în ţară, deci statul are obligaţia de a le crea condiţii, astfel încât şi ei să poată decide viitorul ţării lor. O societate democratică aflată în continuă mişcare nu are dreptul să rămână indiferentă faţă de propriii cetăţeni.

Ultimul document prezentat este Strategia naţională pentru românii de pretutindeni, document elaborat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în colaborare cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu, precum Administraţia Prezidenţială, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) sau Ministerul Educaţiei.

La ce se referă, concret, Strategia naţională pentru românii de pretutindeni?

Nu mai este o noutate faptul că, de doi ani la rând, statul roman oferă 5.000 de locuri în instituţiile de învăţământ pentru tinerii din Republica Moldova. Aici e meritul, în primul rând, al Ministerului Educaţiei şi cred că trebuie să continuăm acest proces, tinerii basarabeni merită o soartă mai bună.

Referitor la strategie, fac precizarea că acest document trasează foarte clar obiectivele pe care le are statul român în relaţia cu românii de pretutindeni până în 2020. Trebuie să spun de fapt că domnul preşedinte Traian Băsescu a propus, încă din 2007, atunci când a fost adoptată legea privind sprijinul românilor de pretutindeni, ca instituţiile cu atribuţii în relaţia cu românii de peste hotare să fie comasate, deoarece avem nevoie de o acţiune unitară peste hotare.

După adoptarea strategiei, le vom putea spune mult mai tranşant unor lideri ai aromânilor din România că nu se mai pot juca cu destinul a milioane de aromâni care se află peste hotare. Ar trebui să demonstreze că sunt cetăţeni loiali ai României, nu să promoveze un concept antiromânesc care nu are decât interesul de a diviza şi mai mult poporul român.

Strategia urmăreşte, în primul rând, dinamizarea acestei relaţii româno- române, coordonarea tuturor instituţiilor statului cu atribuţii în domeniu şi stabilirea unor direcţii de acţiune ce vor urmări protejarea românilor, indiferent unde se află. Avem nevoie de mai mult curaj în a ne apăra interesele. Nu putem accepta ca românii să fie trataţi cu dispreţ în Transnistria doar pentru că s-au născut acolo şi poartă în suflet alte valori decât cei care în mod ilegal administrează destinul acestui ţinut. Proiectul de strategie a fost supus dezbaterii publice şi va fi adoptat până la sfârşitul acestui an.

De ce credeţi că este atât de important că românii din afara graniţelor să se prezinte la vot, în 2012, indiferent de cum votează?

Aş începe prin a vă spune că eu sunt unul dintre românii născuţi într-o comunitate românească, într-o localitate situată la câţiva kilometri de frontiera româno-ucraineană, lângă Ismail, comuna Babele, localitate în care s-a născut şi mareşalul Alexandru Averescu. Spun asta pentru că eu nu am nicio vină că nu m-am născut la Tulcea sau Piteşti, la fel cum nu au nicio vină românii din Vaslui sau Turda care au ales să plece din ţară pentru a-şi găsi un alt destin în altă ţară a UE. Votul prin corespondenţă va consolida şi mai mult comunitatea românească şi va obliga clasa politică să servească poporul român, nu interesele unor grupuri politice lipsite de viziune.

Sunt uimit cum unii lideri politici se încrâncenează şi îşi varsă cu ură neputinţa lor asupra românilor aflaţi astăzi, din diferite raţiuni, peste graniţă. Cum poate dl Crin Antonescu să spună că basarabenii nu pot vota pentru că nu plătesc impozite, cine poate avea încredere într-un asemenea personaj politic, care este şi absolvent de Istorie? Un candidat la funcţia de şef al statului român nu poate să-şi urască propriul popor, naţiunea este deasupra politicului, trebuie să avem anumite limite.
În Partidul Social Democrat este şi mai neclară situaţia. Afirmă că sunt de acord ca românii din afară să voteze, însă preşedintele PSD, Victor Ponta, declară că îşi va da demisia dacă votul prin corespondenţă este adoptat.

Eu îi îndemn pe români să se prezinte într-un număr cât mai mare la vot pentru a obliga partidele politice să nu-i mai ignore şi sunt convins că, dacă votul prin corespondenţă va fi adoptat, peste două milioane de români vor vota pentru ca România să devină şi mai puternică, pentru că este şi ţara lor.

Criza se resimte la nivelul departamentului pe care îl conduceţi? Câţi bani s-au alocat anul acesta pentru programele destinate păstrării identităţii etnice, lingvistice, culturale şi religioase a comunităţii româneşti din afara graniţelor? S-au făcut restructurări?

Departamentul a primit anul acesta un buget în valoare de 6 milioane de lei, aproximativ 1,4 mil. euro. În comparaţie cu anii anteriori, este un buget mult mai mic. Am încercat să ne adaptăm perioadei dificile pe care o traversăm şi să găsim noi soluţii pentru ca resursele pe care le avem să le putem orienta către cât mai multe comunităţi româneşti. În acest sens, am îmbunătăţit sistemul de finanţare, am împărţit bugetul pentru patru programe de finanţare. Sunt patru domenii de interes: educaţie, media, cultură şi spiritualitate.

Finanţările sunt realizate pe bază de proiect, iar beneficiari sunt asociaţiile şi instituţiile preocupate de păstrarea identităţii româneşti peste hotare. Pentru a vă răspunde exact la întrebare, toţi banii au fost alocaţi pentru activităţi ce vizează păstrarea identităţii româneşti.

Către ce proiecte s-au dus aceşti bani?

Bugetul nostru a scăzut în fiecare an, din cauza crizei. Anul trecut, am primit 7,5 milioane pentru finanţarea proiectelor, anul acesta doar 6 milioane. Este adevărat că am mai primit suplimentar faţă de bugetul iniţial, din fondul de rezervă al guvernului, bani pentru două proiecte concrete.

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a oferit sprijinul necesar pentru ca toţi elevii din R. Moldova, începând cu acest an şcolar, să poată studia după manualele de istoria românilor. Acest fapt s-a realizat pentru că DRP a finanţat reeditarea manualelor de istoria românilor pentru toate şcolile. Un alt obiectiv important pe care l-am realizat împreună cu Societatea Română de Radio este înfiinţarea postului de radio „Arena FM” la Chişinău, care retransmite programele Radio România Actualităţi în R. Moldova.

Avem periodic o serie de evenimente în comunităţile româneşti din UE, susţinem foarte multe proiecte educaţionale, începând din Grecia, până în Portugalia. Organizăm în Italia şi Spania conferinţe pe teme de actualitate. În această toamnă, vom avea două asemenea evenimente, la Catania, în Italia, şi la Barcelona, în Spania, unde vom organiza conferinţa „Şanse egale într-o Europă unită”, acţiune devenită deja tradiţională pentru românii din aceste state.

Recent, am lansat un nou program – „Descoperă România” – la care au participat peste 400 de români din Valea Timocului. După ce l-am organizat pentru românii din nordul Bucovinei, el va fi extins şi pentru românii din Ungaria şi Sudul Basarabiei.

Încurajăm acţiuni bune, realizate cu minimum de resurse. Un alt exemplu este Forumul Românilor de Pretutindeni, pentru care am avut alocaţi aproximativ 35 000 de euro şi au participat peste 400 de români din întreaga lume.

În vară a avut loc sfinţirea primei biserici româneşti din Ucraina, eveniment care a fost mediatizat mai mult din cauza incidentului legat de reţinerea unor autocare româneşti, inclusiv cu ziarişti, la graniţă. Urmează să fie sfinţite şi alte lăcaşe de cult pe teritoriul Ucrainei sau în alte ţări unde există comunităţi româneşti?

Este regretabil incidentul din această vară, când s-a sfinţit biserica de la Camâşovca (Hagi-Curda). Noi am susţinut construcţia bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” pentru că românii din această localitate au rămas, în 1979, fără una dintre cele mai frumoase biserici din această zonă. Biserica, construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea cu binecuvântarea Episcopului „Dunării de Jos”, Melchisedec Ştefănescu, a fost dinamitată de sovietici pentru că reprezenta un centru de spiritualitate şi demnitate românească. Noi n-am făcut decât să răspundem solicitării românilor din această localitate.

Duminică, 9 octombrie, am fost la Most, în Cehia, unde Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu Preafericitul Mitropolit Krystof al Cehiei şi Slovaciei, au sfinţit biserica cu hramul „Înălţarea Domnului” şi „Sfântul Mucenic Valentin”, ctitorită cu sprijinul DRP şi al Patriarhiei Române. Este prima biserică românească din Cehia şi a fost ridicată în memoria celor 66 000 de ostaşi români care au căzut pe câmpul de luptă în cel de al doilea Război Mondial pentru eliberarea fostei Cehoslovacii.

Am susţinut mai multe construcţii de biserici în R. Moldova, am sprijinit şi vom continua să sprijinim construirea unei catedrale româneşti la Madrid. Românii au nevoie de biserică peste hotare, aici se simt în siguranţă, în biserică se pot întâlni cu Dumnezeu în limba română.

De la istorie la diplomaţie

Eugen Tomac este absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti. În prezent, este doctorand al aceleiaşi facultăţi. În ianuarie 2009, a fost numit secretar de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, în Ministerul Afacerilor Externe. Ca urmare a înfiinţării Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, instituţie cu personalitate juridică în cadrul aparatului de lucru al primului ministru Emil Boc, Eugen Tomac a fost numit secretar de stat pentru românii de pretutindeni la data de 26 ianuarie 2010.

„O societate democratică aflată în continuă mişcare nu poate rămâne indiferentă faţă de cetăţenii săi.”

EUGEN TOMAC, secretar de stat

EVZ.ro

The following two tabs change content below.