„Eu nu îmi imaginez şcoala fără pensionari”

Interviu cu Grigore Vasilache, director al Liceului Academic Român-Englez „Mircea Eliade”

vasilache

Liceul Academic Român-Englez „Mircea Eliade” din Chişinău se plasează câţiva ani la rând în fruntea instituţiilor de învăţământ secundar cu cea mai înaltă medie la examenele de Bac. Deşi nu cunoaştem pe moment datele clasamentului pentru acest an de studii, am decis să realizăm un interviu cu directorul Liceului „Mircea Eliade”, propunându-ne să dezvăluim strategiile aplicate de echipa acestei instituţii de învăţământ pentru a-şi menţine performanţa.

– Stimate Domnule Vasilache, cei care se ocupă de reformarea sistemului educaţional sugerează că un manager pentru o instituţie de învăţământ ar putea să nu aibă neapărat grad didactic. Mai mult, tendinţa profesorilor de a opta pentru manageri cu grad didactic duce spre castizarea comunităţilor de profesori. Dvs., ca profesor, aţi accepta să fiţi condus de un manager care nu vine din domeniul şcolii?

Eu cred că aici este o problemă care nu este atât de gravă pe cât ne-o imaginăm. Conform prevederilor Codului educaţiei şi regulamentului privind concursul pentru ocuparea funcţiei de director al unei instituţii de învăţământ, nu poate veni cineva chiar din stradă să conducă o şcoală. În plus, candidatul la această funcţie trebuie să aibă un grad didactic, iar dacă are un grad didactic, a predat nişte ore. Însă dacă vorbim despre candidaţi care nu au în general nimic în comun cu pedagogia şi psihologia, chiar nu îmi imaginez cum ar putea administra o instituţie de învăţământ.

– Ştiu că elevii vorbitori de limbă rusă au început să se înscrie la Liceul „Mircea Eliade”. Cu ce îi „seduceţi” pe alogloţi?

Noi îi seducem cu carte, cu calitate. Din momentul în care candidatul devine elevul nostru, este egal cu ceilalţi. Avem chiar în Senatul liceului un părinte rusofon, care vorbeşte şi la şedinţe ruseşte, însă fiul său vorbeşte româneşte şi învaţă foarte bine. Eu cred că putem atrage vorbitorii de limbă rusă doar prin calitatea studiilor.

– Au fost făcute publice rezultatele examenelor la Bac din anul curent, ce medie aveţi dacă o raportaţi la anii precedenţi?

Pe moment, le ştim doar pe ale noastre. Raportându-le la anii precedenţi, din păcate, sunt mai slabe. Am avut temeri pentru acest an de studii. Chiar la 1 septembrie, după careul de inaugurare a anului de învăţământ, am avut un mesaj către viitorii absolvenţi, în care i-am îndemnat să menţină performanţa pe care am înregistrat-o în ultimii ani. Totuşi nu avem note negative, ceea ce este un lucru important, după cum nu avem nicio notă de cinci. Avem patru note de şase. Am analizat aceste note, dintre care una chiar nu trebuia să fie, însă eleva era încrezută.

– Aţi putea să ne dezvăluiţi acţiunile pe care le întreprindeţi pentru a păstra această performanţă?

Trebuie să subliniez în primul rând faptul că ceea ce avem astăzi este rezultatul unui efort îndelungat. Avem 25 de ani de activitate, perioadă în care am selectat întotdeauna elevi buni, principiu pe care îl respectăm şi în prezent. În cazul în care un elev vrea să fie înscris la liceul nostru, în afară de condiţiile stabilite de minister, el este obligat să susţină trei teste. De exemplu, în cazul în care în clasa şaptea există un loc vacant, candidatul depune o cerere şi susţine cele trei teste. În funcţie de rezultatele testelor, elevul este admis sau respins. Nu este discutată situaţia în care candidatul are o notă negativă.

În plus, avem o echipă foarte bună care îşi ştie meseria. Fiecare profesor are o mândrie pentru meseria pe care o practică. Are responsabilitate pentru ceea ce face. Evaluarea corectă a cunoştinţelor elevilor este o problemă care se încetăţeneşte în procesul de studii. În cazul în care un profesor îi acordă unui elev un calificativ pe care nu îl merită, îl minte. Astfel, noi îi minţim pe elevi, îi minţim pe părinţi, minţim toată lumea… Avem cazuri în care unii elevi şi părinţii lor contestă calificativele acordate de unii profesori, în asemenea situaţii, eu am certitudinea că notele profesorilor coincid cu cele externe. O altă problemă a elevilor este relaxarea. Or, se ştie că în procesul de studii contează consecvenţa.

– Cum reuşiţi să păstraţi echipa?

Aceasta este problema cea mai dificilă. Cei care vor să fie angajaţi la „Mircea Eliade” vin cu dorinţa de a fi angajaţi la un liceu bun şi, după asta, vor să se menţină. Profesorii noştri lucrează mult mai mult decât cerinţele stabilite de regulamentele şi programele educaţionale. Ei se străduiesc să elaboreze lucrările de evaluare în strictă conformitate cu cele de la Bac. De asemenea, ei au plăcerea lucrului cu elevi buni, au plăcerea rezultatelor frumoase etc. Profesia de pedagog nu este atractivă pentru tineri, trebuie să fii foarte pasionat de acest lucru ca să rămâi în domeniu.

– Ce medie de vârstă au colegii Dvs.?

Nu aş vrea să vorbesc despre acest subiect. Media de vârstă este înaintată. Avem nouă pensionari din cei 55 de angajaţi, sunt de acord că este prea mare. Însă eu nu-mi imaginez procesul didactic fără pensionari. Avem părinţi care vin la liceu şi cer ca fiul/fiica lor să fie învăţat/ă la disciplina X de profesorul Y, care este pensionar. Am asistat inopinat la nişte lecţii ale unor profesori pensionari, erau nişte lecţii obişnuite, însă au fost predate cu atâta măiestrie încât parcă m-aş fi aflat la nişte lecţii publice pentru grad superior. Am avut o plăcere deosebită.

– Ce reprezintă, pentru Dvs., profesorii tineri?

Avem probleme în această privinţă. De exemplu, în cazul disciplinei fizica. Am mers de mai multe ori la Universitatea de Stat, deoarece suntem în preajmă, şi am rugat profesorii de acolo să ne recomande un student din ultimul an sau un masterand ca să discut cu el. Nu a vrut nimeni. Am mai avut o idee: să găsim doi studenţi de la aceeaşi facultate să asiste la lecţiile profesorilor noştri. Nimeni! Există într-adevăr, la nivel naţional, o problemă în ceea ce priveşte asigurarea cu profesori la ştiinţele reale. Elevii buni la aceste obiecte merg la economie, medicină etc. Din păcate, pentru facultăţile pedagogice optează elevii cu medii mici.

– Se ştie că în mun. Chişinău trenează procesul de optimizare. Aveţi o explicaţie pentru acest fapt?

În opinia mea, pe de o parte, factorul care determină această realitate este politicul. Este vorba în principal de şcolile ruse. Pe de altă parte, împărtăşesc argumentul dlui primar Chirtoacă, potrivit căruia, localurile grădiniţelor au fost date odinioară unor agenţi economici sau instituţii de învăţământ secundar şi acum ne confruntăm cu o problemă imensă în acest domeniu.

Şi în momentul în care a crescut numărul copiilor în grădiniţe, peste cinci-şapte ani, vom avea nevoie de mai multe şcoli. Cred că ar fi mai bine să suportăm acum nişte cheltuieli în plus pentru întreţinerea şcolilor actuale pentru a evita pe viitor problemele care ar putea apărea.

Interviu realizat de Ilie Gulca