Eu azi nu pot să tac

tatiana-daniliuc-209x300Eu azi nu pot să tac!!! De ce?!

Deoarece eram alăptată în timp ce mama controla caiete, făcea planurile și se pregătea pentru lecțiile de a doua zi sau citea un nou roman din curriculum. Pentru că am trăit printre clituri de caiete și cărți, mâini și coate murdare de cretă, serate școlare, timp limitat pentru familie, dar și brațe pline cu flori.

Studiile unui profesor nu se termină pe băncile universității, el continuă să învețe, să citească, să evolueze toată viața împreună și pentru discipolii săi. Lucrul nu se termină între pereții școlii, ci durează până la miezul nopții, sâmbăta și duminica.

Mama, sora, fratele, soţul, unchiul, două mătuşi, două cumnate și doi cumnați, șase din cei doisprezece părinţi spirituali ai feciorului, fina de cununie, prieteni de familie, chiar și eu am îmbrăţişat această profesie. Unii am profesat-o puțin, dar majoritatea continuă să persevereze în acest domeniu cu dăruire de sine. La discuțiile în jurul meselor, inevitabil ajungem să vorbim despre obiective, competențe şi reformă, Maia Sandu.

Eu nu pot să tac, căci suntem prea mulți. Astăzi este ziua voastră! Felicitări! Să primiți înzecit pentru ceea ce dăruiți!

Tania Daniliuc

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău