„Este de neînțeles refuzul unor părinți de a-și vaccina copiii împotriva hepatitei B”

Interviu cu Svetlana Țurcan, doctor în medicină, consultant în cadrul proiectului „Prevenirea hepatitelor virale B și C în Moldova”

– Hepatitele virale B şi C sunt unele dintre cele mai larg răspândite maladii în Republica Moldova. Care este cauza apariţiei lor şi cum putem preveni infectarea cu virusurile care le provoacă?

Problema hepatitelor virale B și C este deosebit de actuală pentru țara noastră, în special din cauza mortalității înalte care se înregistrează. Potrivit OMS, Republica Moldova se situează pe locul I în lume după nivelul de mortalitate prin hepatite. În structura cauzelor principale de deces în Republica Moldova bolile hepatice se află pe locul III (după patologiile cardiovasculare și cancer).
Cirozele hepatice sunt stadiul final al hepatitelor cronice. În pofida eforturilor care se întreprind în controlul acestei maladii, prevalența și incidența hepatitelor (a celor virale B și C inclusiv) sunt în creștere. Astfel, în 2010 se înregistrează o incidență de 275 de cazuri la 100 mii populație (comparativ cu 184 la 100 mii în 2002) și o prevalență de 2121 la 100 mii populație comparativ cu 1488 (pentru aceeași perioadă de timp). Din numărul total al hepatitelor cronice, rata hepatitelor virale (B, C, D) constituie 46% în 2009, comparativ cu 27% în 2002.
Cauzele apariției hepatitelor virale sunt virusurile hepatice B,C și D, care se transmit preponderent prin sânge și relații sexuale neprotejate. În salivă, lacrimi, lapte matern, cantitatea de virusuri este mult mai mică și riscul de transmitere a infecției este minim.

Cum să ştim dacă suntem sau nu bolnavi de hepatitele virale B şi C?
Evoluția maladiei decurge fără semne clare, ceea ce conduce la adresarea foarte tardivă la medic și la depistarea în stadii avansate ale maladiei, când tratamentul este neefectiv. Circa 70 % din pacienții bolnavi de hepatită cronica și 40 % din cei care au ciroză hepatică nu acuză niciun fel de dureri sau alte semne specifice. Putem suspecta prezența virusurilor hepatici B și C dacă am fost expuși unor situații de risc. Contactul cu sângele unei alte persoane (de ex., prin utilizarea obiectelor de igienă personală străine – lame de bărbierit, foarfece pentru manichiură etc.), relațiile sexuale neprotejate trebuie să ne pună în gardă și să ne motiveze pentru a face testele la markerii hepatici.

Unde ne putem adresa pentru a face un test la markerii hepatitelor B şi C?
Ne putem adresa la medicul de familie sau la consilierul de la Cabinetul de consiliere și testare voluntară la infecția HIV și hepatitele virale B și C (CCTV).
La suspectarea infecției hepatice, dacă pacientul este asigurat, medicul de familie îl poate direcționa pentru investigații gratuite la markerii hepatitei virale. Prin adresarea la Cabinetul de consiliere și testare voluntară, testarea la markerii hepatitelor B şi C va fi cu plată (circa 60-90 lei pentru un test, în mod normal fiind necesară investigarea la 2-3 markeri). Avantajul adresării la cabinetul CTV constă în faptul că persoana beneficiază de consultare pre- și post-testare, în cadrul cărora are posibilitatea să-și evalueze situația personală și să-și facă un plan de reducere a riscurilor pentru viitor. În cazul obținerii unui rezultat pozitiv (ce atestă prezența virusului hepatic B sau C), în cadrul sesiunii post-test, persoanei i se va explica ce măsuri de profilaxie să respecte pentru a nu răspândi infecția altor persoane cu care va veni în contact și ce plan de acțiune să adopte pentru a se proteja pe sine de posibila infectare cu alte infecții.

În prezent, pe teritoriul Republicii Moldova, funcționează o rețea de 56 de cabinete/centre de consiliere și testare voluntară la infecția HIV și hepatitele virale B și C (CCTV), inclusiv 6 cabinete în regiunea de est a țării și 3 cabinete în instituțiile penitenciare.

Cum decurge tratamentul în cazul hepatitei B? Dar în cazul hepatitei C? Atât în cazul hepatitei B, cât şi al hepatitei C, tratamentul constă în administrarea medicaţiei antivirale. Totuşi, tratamentul antiviral nu este indicat tuturor bolnavilor, ci doar celor care au semne de replicare activă a virusului în sânge. Există cazuri când la pacient este atestată prezenţa virusurilor hepatici în organism, dar aceştia nu sunt activi. În asemenea situaţii, tratamentul nu este recomandat. Pacienții cu un risc sporit de progresare a maladiei spre ciroza hepatică se încadrează în tratament în primul rând.
Tratamentul antiviral al hepatitelor B şi C începe în secția de hepatologie a Spitalului Clinic Republican sau Spitalul Clinic Republican de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”, după care continuă ambulator. Tratamentul este foarte costisitor (15-20 mii euro pentru un pacient pentru un an) şi este dificil de suportat din cauza efectelor adverse şi a perioadei îndelungate de tratament (un an şi mai mult). Anual, în Republica Moldova, beneficiază de tratament gratuit specific hepatitelor B și C circa 150-200 de pacienţi. Tratamentul se inițiază în secțiile specializate și ulterior se efectuează în condiții de ambulator sub controlul medicilor de familie și al medicilor hepatologi.

Ce noutăţi bune aţi dori să ne împărtăşiţi privitor la hepatitele virale B şi C?
În primul rând, că hepatita C este potenţial vindecabilă. Practica clinică demonstrează că, în cazul hepatitei C, există posibilitatea de eliminare totală a virusului hepatic. Astfel, dacă, în medie, vindecarea este de 50-55% în cohortele generale de bolnavi, în cohortele de pacienţi selectați pentru tratament care nu au avut niciun fel de contraindicaţii sau alte boli cronice severe, reuşita tratamentului este până la 70-80%, ceea ce este deosebit de îmbucurător.
O altă noutate ar fi că, în prezent, în laboratoarele ştiinţifice din diferite ţări ale lumii, se află în proces de elaborare peste 100 de medicamente cu efect antiviral pentru tratamentul hepatitelor.

– … tocmai doream să vă întreb despre niște speranţe legate de combaterea hepatitelor virale B şi C în RM

Am încrederea că în viitorul apropiat vor apărea mai multe medicamente bune și ieftine, care vor fi mai ușor suportate de pacienți și vor răspunde eficient necesității lor de tratament. În SUA a fost introdus deja în aplicare un nou grup de medicamente antivirale. Sper că în curând vor ajunge și la noi și vom avea posibilitatea să le includem în Protocoalele Clinice Naționale din Moldova.
Alte speranțe sunt legate de profilaxia hepatitelor virale B și C și asigurarea cu vaccinuri împotriva hepatitei B a tuturor doritorilor. Spre deosebire de hepatita C, care nu are un vaccin descoperit până acum, împotriva hepatitei B ne putem vaccina pentru a ne proteja de infectarea cu acest virus hepatic. Astfel, începând cu anii 1997-1998, în Republica Moldova sunt vaccinați circa 98% din copiii cu vârsta de 0-17 ani. Vaccinarea se efectuează la nou-născuți în primele ore de la naştere. Vaccinul constă din trei etape, pe parcurs fiind necesare încă două doze de vaccin la 1 lună și la 6 luni. Cu regret, din neglijența unor medici de familie și a unor părinți care nu conștientizează toate riscurile de sănătate pentru copiii lor, ultimele două doze uneori sunt omise. Este de neînțeles refuzul unor părinți de a-și vaccina copiii împotriva hepatitei B, în situația în care țara noastră se află pe I loc în lume după numărul de decese din cauza acestei maladii. Din 2003, în Republica Moldova se implementează un Program de vaccinare pentru adolescenții cu vârsta de 13-17 ani (pentru a-i acoperi cu acest tip de vaccin pe copiii care nu au fost vaccinați la naștere). Vaccinul împotriva hepatitei B este oferit gratuit și persoanelor din grupurile de risc (studenților de la colegiile și universitățile de medicină din țară, lucrătorilor medicali și pacienților din secțiile de hemodializă și ftiziopulmonologie). Prin intermediul Programului Național din 2006, de vaccin gratuit împotriva hepatitei B beneficiază și femeile tinere, de vârstă fertilă. Ceilalți membri ai societății se pot vaccina contra plată.

– Vă mulţumesc pentru informaţia oferită şi Vă urez mult succes!
A intervievat Victoria TATARU

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău