Erdogan a câştigat Turcia, însă a pierdut Europa

OSCE: Referendumul din Turcia nu corespunde standardelor Consiliului Europei

La 16 aprilie curent în Turcia a fost organizat referendumul privind modificarea Constituţiei. Pentru adoptarea modificărilor propuse de partidul de guvernământ şi transformarea republicii parlamentare în prezidenţială au votat 51,41% din cetăţeni. Datorită acestei modificări, preşedintele care avea anterior funcţii formale se va transforma într-un centru puternic de putere. Recep Tayyip Erdogan va avea dreptul să conducă statul până în 2029, însă riscă să tensioneze şi mai mult relaţiile cu Europa.

„Acesta este alegerea poporului. Prin această alegere am deschis o nouă pagină a democraţiei noastre. Toţi să fie siguri că aceste rezultate le vom folosi pentru binele ţării. Poporul, votând «pentru», a pus punct polemicii privind republica prezidenţială. Acum democraţia şi statul de drept vor fi şi mai puternice”, a declarat la anunţarea rezultatelor referendumului premierul Turciei, Binali Yldîrîm.

Referendumul pe care mass-media străină l-a calificat un moment crucial în istoria Turciei prevede trecerea de la republică parlamentară la prezidenţială. Acum Recep Tayyip Erdogan, cel care conduce de fapt statul din 2002, a solicitat un temei legal pentru a numi personal miniştrii, a prezenta bugetul, a înainta candidaturile majorităţii judecătorilor, precum şi a emite ucazuri care vor primi drept urmare statut de lege. Prin urmare, Erdogan se va afla la putere până în 2029. Ideea privind trecerea la republică prezidenţială a fost propusă pentru prima dată în 2005 de către ministrul Justiţiei, Djemil Cicek, şi a fost susţinută de premierul de atunci, Erdogan. Propunerea privind reformarea constituţiei a fost susţinută în Parlament de către Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării al lui Erdogan fără consultarea cu alte partide după victoria obţinută în alegerile din 2011.

Pentru elaborarea textului nou al Constituţiei a fost creat un comitet format din mai multe partide, care a presupus modificarea a 60 de articole pe o perioadă de doi ani, însă divergenţele privind unele aspecte au condus la ieşirea partidului de la guvernare din comitet în 2013 şi dizolvarea acestuia. Propunerea privind trecerea la republică prezidenţială a fost reintrodusă în programul campaniei electorale al lui Erdogan pentru alegerile din 2015. La 21 ianuarie 2017, parlamentul turcesc a aprobat reforma constituţională propusă de preşedintele statului, începutul căreia trebuia pus prin referendum.

„The New York Times” a subliniat că mai muli experţi au fost miraţi de rezultatele referendumului, deoarece adepţii preşedintelui au contat pe faptul că noile modificări vor fi susţinute de peste 60% din cetăţeni. Bilanţul plebiscitului a arătat o dezbinare serioasă în societatea turcească, ţara se împarte pe principiul geografic. Deşi Erdogan a vrut să-şi consolideze poziţiile în marile oraşe ale Turciei, înrăutăţirea situaţiei economice, din cauza reducerii fluxului de turişti, a jucat un rol important. În toate marile oraşe ale Turciei, inclusiv Ankara, Istanbul şi Izmir, peste jumătate de cetăţeni au votat împotriva reformei constituţionale.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău