Epopeea „spionilor” sârbi la Chişinău

DOSARE DECLASIFICATE // Operând cu probe false, fosta conducere comunistă a provocat un scandal diplomatic

Fosta conducere a R. Moldova a dat naştere unor speculaţii despre implicarea unor cetăţeni sârbi în protestele din 7 aprilie 2009 şi a interzis unui angajat al Reprezentanţei Consiliului Europei la Chişinău, care beneficia de imunitate diplomatică, să intre în Republica Moldova, la sugestia directorului SIS, Artur Reşetnicov, după ce acesta a informat conducerea că experţii sârbi monitorizează doar activitatea partidului de guvernământ. Corespondenţa între serviciul SIS, Preşedinţie, Consiliul Suprem de Securitate cu privire la potenţialii organizatori de proteste scoate la iveală atât lipsa de probe, cât şi o argumentare banală care a dat naştere unui scandal diplomatic ce putea avea repercusiuni grave pentru Republica Moldova. Cert e că directorul SIS a utilizat piste false de informare nu doar pentru a înrăutăţi relaţiile dintre Republica Moldova şi România, ci şi dintre Republica Moldova şi reprezentanţii Consiliului Europei în acea perioadă.

Ministrul de Externe, în aşteptarea „instrucţiunilor”

Istoria cu cetăţenii sârbi implicaţi în organizarea protestelor îşi are începutul la 14 aprilie 2009, când, încălcând procedurile internaţionale privind privilegiile şi imunitatea diplomatică, Artur Reşetnicov înaintează un demers Serviciului Grăniceri în care solicită aplicarea interdicţiei de a intra în Republica Moldova pentru cetăţeanul sârb Radivoje Grujic, pe atunci angajat al Reprezentanţei Consiliului Europei la Chişinău unde activa în calitate de consultant al programului „Sprijin pentru alegeri libere şi corecte”.

La 27 mai 2009, ministrul de Externe, Andrei Stratan, îi adresează o scrisoare preşedintelui Voronin, în care îl informează că oficiali ai Consiliului Europei de diferit rang i-au solicitat în repetate rânduri să ofere explicaţii pe marginea acestui caz: „Subiectul a fost abordat din perspectiva încălcării procedurii de aplicare a interdicţiei de intrare în ţară aplicată unui reprezentant al CoE care este acreditat în Republica Moldova şi, respectiv, beneficiază de imunitate diplomatică”  spunea el. Potrivit ministrului de Externe, oficialii europeni au reiterat „importanţa formulării unui răspuns din partea autorităţilor Moldovei, chiar şi unul neformal la prima etapă, pentru a evita abordarea subiectului de către Consiliul Europei la nivel oficial”. La finele demersului său, Stratan notează: „solicităm instrucţiunile Dumneavoastră de rigoare”.

Nemulţumiţi că monitorizau activitatea PCRM

Luând act de informaţia prezentată de ministrul de Externe, la 29 mai 2009, Voronin solicită să fie informat de Ion Morei, președintele Consiliului Superior de Securitate, despre acest caz, inclusiv despre cauzele care au determinat conducerea SIS să solicite aplicarea interdicţiei pentru angajatul Reprezentanţei Consiliului Europei la Chişinău. Şi aceasta în pofida faptului că, cu o lună mai devreme, Voronin făcuse deja o declaraţie pentru presa străină precum că în protestele din 7 aprilie ar fi implicaţi „şapte cetăţeni sârbi”.

La indicaţia lui Voronin, Morei solicită în scris o explicaţie de la directorul SIS, Artur Reşetnicov. La 1 iunie 2009, Artur Reşetnicov l-a informat pe fostul secretar al Consiliului Suprem de Securitate că Grujic Radivoje, expert în cadrul Reprezentanţei Consiliului Europei la Chişinău, care a intrat în RM în calitate de şofer de TIR, perfectându-şi documentele necesare la Ambasada RM în Kiev, „colecta informaţii cu privire doar la încălcările comise de reprezentanţii PCRM, pentru a le pune la dispoziţia organizaţiilor LADOM şi Promo Lex”, „Scopul de bază al prezenţei acestuia în Moldova consta în formarea opiniei negative în rândurile cercurilor diplomatice acreditate la Chişinău privind derularea campaniei electorale din partea partidului de guvernământ şi rezultatele scrutinului din 2009. Un alt obiectiv al activităţii străinului constă în monitorizarea campaniei electorale, depistarea încălcărilor comise de partizanii partidului de guvernământ, ales în mod democratic la alegerile din 2005”, susţinea el. În nota sa informativă adresată lui Morei, Reşetnicov se arăta îngrijorat şi de faptul că Grujic ar fi avut întâlniri cu liderii partidelor de opoziţie de la Chişinău în preajma protestelor din 7 aprilie: „Activitatea acestuia cu politicienii de opoziţie în perioada nominalizată s-a redus la familiarizarea acestora cu modalităţile acţiunilor de protest”, conchidea Reşetnicov sugerând printre altele că cetăţenii sârbi ar fi participat anterior la deturnarea regimului de la Belgrad al lui Miloşevici şi că ar fi activat în ţări unde au avut loc „revoluţii colorate”.

Voronin: „Aveţi grijă ca acest tip să nu traverseze hotarele”

La 2 iunie 2009, Morei îi aduce la cunoştinţa lui Voronin cele relatate de directorul SIS. „Stimate Domnule Prezident”, i se adresează Morei lui Voronin printr-o scrisoare trimisă pe adresa Preşedinţiei, „Scopul lui (al lui Grujic Radivoje – n. red.) este formarea opiniei negative în cercurile diplomatice acreditate în Chişinău, privind derularea campaniei electorale din partea partidului de guvernământ şi rezultatele scrutinului din aprilie curent. El coordona activitatea altor compatrioţi, cum ar fi Aleksandar Bratkovici şi Danko Cosic, experţi politici din cadrul NDI/Moldova. Ultimii activau sub egida USAID şi contactau cu liderii de opoziţie şi ONG-urile autohtone. Străinul, prin intermediul lui Danko Cosic, colecta informaţii doar despre încălcările comise de PCRM, pentru a le pune la dispoziţia LADOM şi Promo lex, informaţii utilizate pentru destabilizarea situaţiei social-politice din ţară”, relatează Morei. Deputatul comunist mai aminteşte şi de faptul că Andrei Stratan şi V. Ostalep roagă să fie anulată interdicţia ori să li se ofere o explicaţie organismelor europene privind cauzele interdicţiei. El pomeneşte de adresarea Secretarului general al Consiliului Europei, Terry Davis, care a anunţat printr-un comunicat de presă că se declară îngrijorat de afirmaţiile făcute deja la televiziunea moldoveană publică potrivit cărora unele persoane angajate de Consiliul Europei au participat la tulburările postelectorale din aprilie. La finele scrisorii, Morei îi sugerează lui Voronin că Andrei Stratan nu are decât să se familiarizeze cu informaţia prezentată de SIS pentru a înţelege situaţia.

„Dl A. Stratan, informaţi-vă cu documentele SIS despre acest individ. Restricţiile nu se anulează categoric!”, a fost răspunsul lui Voronin. După care acesta decide să i se adreseze şi şefului Serviciului Grăniceri, Igor Colenov. „Aveţi grijă ca acest tip să nu traverseze hotarele”.

Cei patru erau trei, Luca şi Matei

Bazându-se pe informaţia sumară prezentată de directorul SIS, reprezentanţii fostei conduceri vehiculau un număr diferit de cetăţeni sârbi care ar fi participat la proteste.

“În 7 aprilie, au existat şapte persoane din Serbia care au condus evenimentele”, este declaraţia făcută de Voronin la câteva zile după proteste pentru cotidianul spaniol “El Pais”. Peste două luni, deputatul comunist Vladimir Ţurcan, preşedintele comisiei de investigare a evenimentelor din 7 aprilie, avea să declare că presupunerile privind implicarea cetăţenilor sârbi în acţiunile din 7 aprilie au fost demonstrate şi că „aceste două persoane au fost depistate”. „Ele au vizitat R. Moldova în campania electorală pentru alegerile din 5 aprilie şi sunt cunoscute în Georgia, Ucraina şi fosta Iugoslavie ca persoane utilizate de serviciile secrete pentru a provoca diferite tulburări în masă”, a declarat fostul deputat comunist Vladimir Ţurcan evitând însă să dea nume şi fără a oferi probe privind acuzaţiile în cauză.

Gest reparatoriu

Deja la finele anului trecut, Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a adresat o scrisoare Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, în care îşi cere scuze pentru ilegalităţile comise de fosta guvernare comunistă în raport cu expertul acestei instituţii europene, Radivoje Grujic.

„Din păcate, această abordare şocantă nu numai că a fost admisă, dar şi încurajată de către foştii lideri comunişti ai Moldovei la cel mai înalt nivel, implicând unele instituţii mass-media”, se menţionează în scrisoarea lui Leancă către Consiliul Europei.
„Deşi cu întârziere, permiteţi-mi să exprim Consiliului Europei şi lui Radivoje Grujic personal scuzele noastre sincere pentru acţiunile neîntemeiate întreprinse împotriva sa”, se menţionează în mesaj.

Iurie Leancă a dat asigurări Consiliului Europei că „Guvernul de la Chişinău va face tot posibilul pentru a elimina aceste practici ilegale şi dăunătoare şi pentru a avansa în mod ferm în implementarea reformelor democratice şi a valorilor Consiliului Europei.

Svetlana Corobceanu

The following two tabs change content below.