Epistolă pentru iubitul meu

Nici nu ştiu de unde să încep pentru că îmi este foarte greu să exprim în cuvinte această iubire, această rază de soare care îmi face viaţa minunată în fiecare dimineaţă.

De multe ori, m-am întrebat cum arată dragostea, ce simt oamenii atunci când sunt îndrăgostiţi. Aşa arată dragostea, aşa cum mi-ai arătat-o tu în fiecare zi, în fiecare minut petrecut împreună sau departe unul de celălalt.

Îţi aminteşti când mi-ai ridicat privirea din pământ, când mi-ai descreţit fruntea, mi-ai şters lacrimile şi mi-ai privit chipul? Era o zi frumoasă de primăvară şi eram împreună pe străzile vechi ale Chişinăului. Mi-ai luat mâna rece şi tremurândă în mâna ta caldă, protectoare şi am plecat împreună cu capul în nori în viaţă.

Îţi aminteşti când mi-ai spus că şi atunci când dorm te iubesc? Mi-ai spus că iubirea se vede pe chipul meu atunci când te strâng în braţe şi nu vreau să îţi dau drumul până la prima rază de soare.

Îmi este dor de tine chiar şi atunci când eşti lângă mine pentru că îmi doresc să simt privirea ta, să îmi acoperi trupul cu braţele şi să spui că îmi vei fi mereu aproape.

Onestitate, încredere, implicare, dragoste… Toate astea de la tine le-am învăţat. Eşti îngerul meu, am devenit dependentă de tine, de aura ta, de liniştea şi încântarea pe care o simt alături de tine. Văd acestea pe chipul tău, în fotografia pe care o am în mână. Simt liniştea şi fericirea uitându-mă la o foaie de hârtie care are chipul tău.

Eşti tot ce mi-am dorit, chiar mai mult decât aş fi avut puterea să îmi doresc vreodată. Totul în jurul meu a prins viaţă şi parcă tot ce mă înconjoară îmi inspiră fericire.

Au fost momente în care te-am urât pentru că nu am putut să te şterg din minte, au fost clipe în care m-ai rănit şi ai pus lacrimi pe faţa mea, chiar şi atunci am ştiut că vom rămâne împreună.

Eşti o parte din mine, chiar dacă acum nu-mi eşti alături. Eşti cel pe care, uneori, mi-aş fi dorit să îl uit, cel pe care l-am iubit şi nu l-am uitat, cel pe care îl iubesc nebuneşte, deşi mi-ai frânt inima.

Îmi e dor de respiraţia ta în părul meu, de savoarea sărutului tău din fiecare seară, de mâna caldă care mă proteja, de zâmbetul meu atunci când îţi vedeam chipul în fiecare dimineaţă, de plimbările nocturne pe malul mării, de cuvintele şoptite în ureche, corpul pe care îl strângeam la piept în fiecare noapte, duminicile în care citeam împreună aceeaşi carte, râsetele din miez de noapte. Îmi e dor de modul în care intuiai temerile mele cele mai ascunse, felul în care îmi mângâiai fiecare punct al corpului, îmi e dor să împart cu tine lacrimile de fericire.

Nu pot îngropa toate secretele, nici nu îmi doresc asta, le am aici, în suflet, la fel ca tine. Te simt lângă mine mai mult decât oricând, simt cum inima mea bate odată cu a ta. Îţi aud paşii care se îndreaptă spre mine, aproape că simt îmbrăţişarea ta, totul pare atât de real. Sunt fericită să spun că orice s-ar întâmpla, îţi voi fi alături.

Te iubesc!