Epatări // Mengele

vadim vasiliuPentru că îmi provoca o suferință atroce, o carte despre experimentele naziștilor pe oameni, am citit-o în liceu din scoarță în scoarță. Era în ea un capitol despre Josef Mengele, cel ce făcea experimente pe gemeni evrei, romi, majoritatea copii, și chiar pe pitici. Numea duios familia din şapte pitici evrei din România „mica mea familie de pitici”. Unul dintre experimente a constat în sudarea venelor a doi copii gemeni, pentru a-i transforma în siamezi. Au fost multe de acest gen. Apoi am dat de o informație despre „îngerul morții din Auschwitz” că ar fi avut o contribuție la dezvoltarea medicinei, iar cel puţin doi oameni de ştiinţă, Adolf Butenandt şi Otmar Freiherr von Verschuer, au colaborat cu Mengele şi au luat Nobelul. Aflând acestea, mi-am adus aminte de întrebarea cu privire la suferinţa copiilor şi paradisul pierdut formulată de Ivan Karamazov, personajul lui Dostoievski care vorbea cu dracul. „Dacă lumea trebuie să sufere pentru a răscumpăra prin suferinţă acea nepieritoare armonie, ce caută aici copilaşii, explică-mi şi mie, te rog?”

 

The following two tabs change content below.