Eliberaţi de sârma ghimpată

SCHIMBĂRI // Acest ultim vestigiu al Uniunii Sovietice de la graniţa dintre R. Moldova şi România va fi topit, iar din metalul obţinut va fi construit un pod între cele două ţări

După aproape două decenii de independenţă, cetăţenii Republicii Moldova îşi propun să nu mai privească lumea prin gardul de sârmă ghimpată. Acest ultim vestigiu al Uniunii Sovietice de la graniţa dintre Republica Moldova şi România va fi topit, iar din metalul obţinut va fi construit un pod între cele două ţări, a declarat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru. ”Sârma ghimpată a fost pentru a ne ţine ca într-un grajd, nu ca cetăţenii din exterior să nu vină la noi, ci pentru a păzi cetăţenii Uniunii Sovietice să nu fugă în exterior. Sârma ghimpată nu are alt rol decât cel psihologic, de oprimare, oamenii să se conformeze cerinţelor regimului, să accepte închisoarea”, a mai spus ministrul Transporturilor în cadrul emisiunii ”Chestiunea zilei”.

Recent, autorităţile locale din raionul Ungheni au dezbătut planul de acţiuni pentru înlăturarea sârmei ghimpate de la frontiera cu România. Primari din localităţile de pe malul Prutului, consilieri ai Consiliului raional Ungheni, precum şi reprezentanţi ai Procuraturii, Poliţiei, Serviciului de grăniceri, asociaţiilor vânătorilor şi pescarilor şi ai altor servicii şi organizaţii locale urmează să decidă asupra modalităţilor prin care va fi pusă în aplicare scoaterea sârmei ghimpate, o decizie în acest sens fiind luată de guvernul Filat în luna decembrie 2009. Mai mulţi primari ai localităţilor adiacente râului Prut s-au declarat însă pentru păstrarea unor porţiuni din gardul de sârmă ghimpată, fie din motive de protecţie a siguranţei cetăţenilor, fie pentru păstrarea unor sectoare ecologic curate.

Gardul va dispărea în decurs de o lună

Hotărârea guvernului stabileşte că Parlamentul Republicii Moldova hotărăşte scoaterea gardului de sârmă ghimpată de-a lungul frontierei de stat din partea de vest a Republicii Moldova, de-a lungul Prutului. Decizia va fi executată până la 1 martie 2010, înainte să înceapă lucrările agricole de primăvară, de către Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova, în colaborare cu administraţiile publice locale.

Andrei Butnaru, şeful Direcţiei regionale de supraveghere şi control al frontierei „VEST”, a opinat că toate materialele demontate vor fi depozitate la pichetele de grăniceri. Pilonii de lemn, probabil, vor fi distribuiţi bătrânilor. Mai mulţi primari ai localităţilor adiacente râului Prut s-au declarat pentru păstrarea unor porţiuni din gardul de sârmă ghimpată, fie din motive de protecţie a siguranţei cetăţenilor, fie pentru păstrarea unor sectoare ecologic curate. Reprezentanţii Procuraturii Ungheni sunt de părerea însă că nu pot exista excepţii. Potrivit lui Ion Procopciuc, procurorul raionului Ungheni, hotărârea guvernului stipulează clar că gardul de sârmă poate fi păstrat doar în porţiunea rezervaţiilor naturale.

Gardul de sârmă ar putea fi înlocuit pe alocuri cu un alt gard

Alexandru Ambros, primar de Ungheni, a declarat că în urma studiilor efectuate a depistat trei sectoare periculoase pentru cetăţeni. „Decizia guvernului trebuie executată. În acest caz însă suntem în situaţia în care gardul de plasă ghimpată va trebui înlocuit cu un alt gard.
Ion Harea, preşedintele raionului Ungheni, a declarat că „Vrem sau nu, responsabilitatea şi modul în care vom executa această hotărâre de guvern va avea rezonanţă. Înlăturarea sârmei ghimpate rămâne a fi o chestiune de imagine a republicii noastre”, a spus el.

Amintim că, potrivit documentului semnat de şeful Guvernului, până la sfârşitul lunii ianuarie, urmează să fie stabilit volumul de lucru şi forţele ce vor fi implicate în executarea lucrărilor de lichidare, iar în lunile februarie-martie, serviciile speciale urmează să îndeplinească programul.

Vlad Filat consideră că păstrarea gardului de sârmă ghimpată în secolul 21, când graniţele întregii Europe sunt transparente şi oamenii pot circula liber, ar reprezenta “o ruşine”.

PCRM nu a găsit o soluţie

Este de remarcat că, cu doi ani în urmă, membrii Consiliului raional Ungheni au elaborat un proiect de modernizare a sistemului de supraveghere la graniţă şi renunţarea la sârma ghimpată, care a fost aprobat de autorităţile din România, dar care a fost refuzat de fosta guvernare comunistă de la Chişinău. Victor Stepaniuc, deputat neafiliat în actualul Parlament, a declarat în cadrul emisiunii „Chestiunea Zilei” că iniţiativa scoaterii gardului de plasă ghimpată de la Prut a fost discutată şi în cadrul unor şedinţe închise pe timpul Guvernului Tarlev. „Nu a fost o şedinţă publică. La ea au asistat vreo opt persoane, printre care premierul Tarlev, conducerea SIS, ministrul Transporturilor şi alţii. Atunci s-a discutat această problemă, dar nu s-a găsit o soluţie”. „Sârma ghimpată este o moştenire, un ultim vestigiu al Uniunii Sovietice nu pentru a ne apăra de intruşi, ci pentru a ne ţine ca într-un grajd, pentru a păzi cetăţenii să nu fugă în exterior. Acest gard are un singur efect – cel psihologic, asupra cetăţenilor. Acum sunt metode ultramoderne de protecţie a hotarelor”, a mai spus ministrul Transporturilor, Anatol Şalaru, în cadrul aceleiaşi emisiuni.