Eleva Neagu, condamnată în 1970 pentru naționalism, despre cetățenia românească a lui Lucinschi

Militanți pentru cauza românească în Basarabia, condamnați pentru exprimarea adevărului istoric în perioada când Petru Lucinschi era ideolog comunist, califică drept „nedreaptă” decizia statului român de a acorda cetățenie nomenclaturistului Lucinschi. Una dintre aceștia, Lilia Neagu, condamnată în 1970 pentru „naționalism”, este revoltată de decizia autorităților române.    

Potrivit unor documente publicate recent de către istoricul Igor Cașu, Petru Lucinschi a fost în anii 1960-1970 la originea unei campanii de persecutare a intelectualilor, pentru simplul fapt că purtau prenume românești. Mai mult, aceleași documente arată că Petru Lucinschi, alături de Ivan Bodiul, a avut un rol central în condamnarea pentru „naționalism românesc” a unor eleve, Lilia Neagu și Asea Andruh.

Cele două tinere, una de 19 şi alta de 16 ani, au răspândit în Chişinău în noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie 1970 circa 40 de sloganuri prin care cereau, printre altele, drepturi naţionale pentru românii basarabeni şi se exprimau contra ocupaţiei sovieto-ruseşti şi expulzarea lui Bodiul din Moldova ca promotor al deznaţionalizării.

Lilia Neagu a fost condamnată la doi ani de lagăr de corecţie prin muncă, iar Asea Andruh a fost exmatriculată şi angajată drept pedeapsă la fabrica de tricotaje „Steaua Roşie”.

Petru Lucinschi era atunci, la numai 30 de ani, prim-secretar al CC al Uniunii Leniniste Comuniste a Tineretului din Moldova (ULCTM). Pentru că a participat la campania împotriva „naţionaliştilor” moldo-români din 1970-1971, a fost promovat rapid pe scara ierarhică, devenind în 1971 secretar pentru ideologie al CC al PCM.

Lilia Neagu ne-a declarat că nu este mirată de gestul statului român deoarece  acesta a comis de la 1991 încoace mai multe greşeli, de care nu se ştie când va da seama. „Nu mă miră decizia statului român. Aceleași autorități române i-au acordat sprijin lui Iurie Roșca, fost colaborator al securității instalat în fruntea Frontului Popular”, a precizat ea.

Condamnata pentru naționalism românesc nu are cetățenie română. De fapt, domnia sa nu doreşte principial să şi-o revendice, motivând că nu trebuie să demonstreze nimănui că este româncă. „Eu nu am cetățenie română pentru că nu trebuie să demonstrez cuiva că sunt de aici, că sunt româncă. Eu m-am născut pe acest pământ. Cetățenia mea, românească, e născută cu mine, și are deja 67 de ani”, consideră Neagu.

(Citiți un articol pe această temă în numărul de vineri, 22 iunie, al JURNALULUI de Chișinău.)

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)