ELECTORALA 2015 // Mass-media, „prin ochelarii” politicienilor

Partidele politice din RM îşi consolidează tot mai mult „imperiile” lor mediatice

alegeriNadea Roscovanu Photography

Mass-media din RM nu reflectă campania electorală pentru alegerile locale generale 2015 în toată complexitatea ei. „Politicile editoriale sunt îndreptate spre promovarea unor candidaţi şi, sau discreditarea, defavorizarea altor concurenţi electorali”, susţine directorul executiv al API, Petru Macovei. Şeful Misiunii de observare Promo-LEX pentru alegerile locale generale 2015, Pavel Postică, spune că campania electorală abia începe să ia turaţii şi este îngrijorător că se constată un număr destul de mare de cazuri de utilizarea a resurselor administrative. Într-o perioadă de trei săptămâni au fost constatate 22 de cazuri de către observatorii Promo-LEX.

După ce s-a familiarizat cu studiile de caz făcute în baza unor materiale jurnalistice difuzate de către presă în perioada preelectorală, directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente (API), Petru Macovei, spune că, din păcate, influenţa politicului creşte exponenţial în mass-media din Moldova, instituţiile mediatice comportându-se tot mai mult ca nişte agenţi electorali ai unor partide. Politicile editoriale sunt îndreptate spre promovarea unor candidaţi şi/sau discreditarea, defavorizarea altor concurenţi electorali.

„Lucrul acesta este îngrijorător pentru că cetăţenilor moldoveni nu li se oferă în acest moment informaţia despre campania electorală în toată complexitatea ei, or campania electorală nu se rezumă la ce au făcut candidaţii PD, despre care ne „povesteşte” de dimineaţă până-n seară Publika TV, Prime şi alte televiziuni din acest trust şi nu se reduce la ceea ce fac socialiştii sau liberal-democraţii, despre care ne povestesc instituţiile de presă pe care le controlează aceştia. Constat că a avut loc un gen de strâmtorare, limitare a presei din statul nostru, în sensul în care presa reflectă realitatea prin ochelarii puşi de politicieni pe nasurile jurnaliştilor”.

„Jurnaliştii se autocenzurează”

Petru Macovei mai spune că aici pot fi găsite o mie şi una de justificări – situaţia economică, convingerea sinceră a unor jurnalişti că „uite acest partid este cel care ne va aduce bunăstare şi o să ne lumineze viitorul. În acelaşi timp, obligaţia jurnalistului de a transmite adevărul s-a diminuat. Jurnaliştii au încetat să mai spună lucrurilor pe nume, însă asta trebuie să facă un jurnalist. Ei se autocenzurează pentru că în situaţia anului 2015 mă îndoiesc că există cenzură în sensul clasic al cuvântului. Autocenzura este la ea acasă în foarte multe instituţii media”, susţine Macovei. În final, cetăţeanul moldovean va veni la alegerile din 14 iunie 2015 (dacă va veni) neinformat sau dezinformat.

Politica domină şi la TV, şi online

Petru Macovei a menţionat că există presă în RM şi jurnalişti care analizează, critică, reflectă, informează despre realitatea aşa cum este ea, însă, pe fundalul multor instituţii media controlate politic, vocea jurnaliştilor independenţi devine tot mai slabă. În foarte puţine instituţii media se promovează diversitatea informaţională despre campania electorală pentru alegerile generale locale 2015 ale tuturor candidaţilor, pentru a le explica oamenilor ce propune unul , altul şi cât de fezabile sunt aceste propuneri.
„Publicarea propunerilor vor deschide ochii oamenilor, pentru că oricum o parte din ele nu sunt realizabile. Ceea ce se întâmplă acum în televiziuni este clar: politicul domină, dar situaţia se agravează foarte mult pentru că şi on-line-ul la fel sunt antrenate în acest joc de dezinformare a populaţiei”, a punctat Macovei.

Ce ar fi dacă n-ar exista politici publice de stimulare a presei independente?

„Până la urmă, politicile publice tot de politicieni sunt aprobate, adoptate, dar ei nu au interes să existe presă independentă. Dacă, printr-o minune, lucrul acesta s-ar întâmpla, putem conta pe o dezvoltare sănătoasă a societăţii. Dacă nu, majoritatea populaţiei va continua să ia decizii influenţată de alte realităţi decât cele ce se întâmplă cu adevărat, de manipulare informaţională, de propuneri populiste şi cumpărarea voturilor”, opinează directorul API. Potrivit lui Macovei, în campania electorală actuală nu prea sunt difuzate materiale jurnalistice care să developeze încercările anumitor partide de a cumpăra voturi şi asta se întâmplă pentru că partidele politice au grijă tot mai mult să-şi consolideze „imperiile” lor mediatice.

Referindu-se la desfăşurarea campaniei electorală pentru alegerile locale generale 2015, şeful Misiunii de observare Promo-LEX pentru alegerile locale generale 2015, Pavel Postică, spune: campania electorală abia începe să ia turaţii, iar concurenţii electorali utilizează aceleaşi metode tradiţionale în electorală: întâlnirile cu alegătorii şi concertele. Îngrijorător este faptul că s-a constatat o creştere a numărului de cazuri de utilizare a resurselor administrative, depistate de către observatorii Promo-LEX.

22 de cazuri de încălcări

„Dacă în campania electorală din 2011, per total, am constatat 42 de cazuri de utilizare a resurselor administrative, acum pentru o perioadă de trei săptămâni, am constatat 22 de cazuri. E vorba de utilizarea automobilelor de serviciu, a locaţiilor, funcţiei pentru a organiza întâlnirile şi de cazuri de nesuspendare din funcţie. Fac formal cereri de concediu, pe cont propriu, diferite şmecherii, care nu sunt o degrevare propriu-zisă”, explică Pavel Postică.

Făcând o comparaţie cu alegerile locale generale din 2011 şi cele de acum, Pavel Postică relevă că s-au diminuat cazurile de publicitate electorală interzisă, în schimb avem agitaţie electorală prin billboard-uri mari, afişate prin grădini. „Şi nu e nimic rău, problema e că cheltuielile pentru publicitatea respectivă nu sunt reflectate în rapoartele financiare. De fapt, candidaţii independenţi nu pot fi monitorizaţi. În ceea ce priveşte partidele politice, acestea raportează cheltuielile centralizat doar la CEC, pentru toată ţara, de aceea nu poţi vedea ce a făcut partidul X în circumscripţia Y. Alegătorul simplu nu se poate informa cât a cheltuit un candidat independent în campania electorală”. Potrivit lui Postică, informaţia trebuie făcută publică pe paginile administraţiilor publice locale.

Referindu-se la regiunea transnistreană, Postică spune că acolo alegerile locale generale nu au loc, pentru că nici CEC nu a creat organe electorale de nivelul II, prin care să fie organizat procesul electoral. Sunt câteva localităţi aflate sub jurisdicţia RM, cum este localitatea Corjova şi câteva sate din raionul Căuşeni, unde alegătorii îşi vor putea alege reprezentanţii, cel puţin, pentru consiliul raional”.

Cine şi-a dorit anularea alegerilor generale locale 2015?

Pavel Postică mai spune că incidentul asupra căruia trebuie atrasă atenţia este cel de săptămâna trecută de la CEC, cu Centrul Naţional de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal (CNPDCP). „A fost o situaţie nouă, când un organ de stat vine şi face în plin proces electoral control inopinat la CEC în baza unei plângeri a unui cetăţean, scrisă în anul 2013, datele căreia au fost prelucrate de CEC pentru întărirea listei alegătorilor. Potrivit CNPDCR, CEC nu are dreptul să prelucreze datele cu caracter personal ale alegătorului, chiar dacă CEC este unicul organ care trebuie să proceseze datele tuturor alegătorilor din RM. Din cauza acestei intervenţii, era pusă sub lovitură desfăşurarea alegerilor în RM. Ar trebui să se facă tot ce e posibil ca aceste situaţii să nu se mai repete”, a spus reprezentantul Promo-LEX.

The following two tabs change content below.