Ei sunt cei care l-au reinstalat pe Muruianu!

SUB LUPĂ // Judecătorii Curţii Constituţionale, luaţi la bani mărunţi

Citiţi mai jos cine sunt judecătorii Curţii Constituţionale care au declarat neconstituţională decizia Parlamentului de a-l demite pe Ion Muruianu. Aflaţi care dintre aceşti judecători au prejudiciat bugetul de stat de sute de mii de lei (potrivit rapoartelor Curţii de Conturi), cine dintre ei a permis înstrăinarea mai multor pământuri ale RM (inclusiv segmentul de şosea de la Palanca – n.r.), cine a fost decorat cu înalte distincţii de stat de fostul preşedinte Voronin şi cine a luat ceasurile oferite de fostul şef al statului după alegerile din primăvara lui 2009.

Alina Ianucenco

S-a născut la 5 martie 1942 în satul Kricevatka, regiunea Moghiliov, Republica Belarus. După absolvirea în 1963 a Universităţii de Stat din Moldova până în 1969 lucrează mai întâi învăţătoare de educaţie fizică la o şcoală din Chişinău, iar mai apoi – şefă a Bibliotecii tehnice nr. 5 din Chişinău.

În perioada 1969-1974 este executor judiciar la Judecătoria raionului Octombrie din Chişinău, concomitent îşi face studiile la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

Din 1974 până în 1984 exercită funcţia de judecător la Judecătoria raionului Lenin din Chişinău. În anii 1984-1996 este judecător la Judecătoria Supremă a R. Moldova. În anii 1996-2001 este judecător-asistent la Curtea Supremă de Justiţie a R. Moldova.
În anii 2001-2004 deţine funcţia de avocat parlamentar la Centrul pentru Drepturile Omului. La 21 aprilie 2004 este desemnată în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale. În 2007, Vladimir Voronin îi conferă judecătoarei Ordinul „Gloria Muncii”. Iar în 2009, după alegerile parlamentare din primăvară, Ianucenco primeşte în dar un ceas de la Voronin.

Dumitru Pulbere

S-a născut la 22 februarie 1952 în satul Năvârneţ, raionul Făleşti. În anii 1975-1979 îşi face studiile la Institutul de Drept din Harkov. Din 1979 până în 1998 exercită funcţiile de ajutor de procuror, viceprocuror şi procuror în procuraturile raionale Străşeni, Comrat şi Călăraşi.
În 1998-2001 a fost deputat. La 19 februarie 2001 este desemnat judecător al Curţii Constituţionale din R. Moldova. Actualmente, exercită cel de-al doilea mandat, de această dată în calitate de preşedinte al CC. Pulbere a fost de două ori decorat de fostul preşedinte Voronin: o dată în 2006 cu medalia „Meritul Civic” şi a doua oară în august 2009 cu „Ordinul Republicii”. Tot în 2009, Pulbere a primit în dar de la Voronin un ceas de peste o mie de euro. Potrivit ultimei declaraţii de avere, pe parcursul anului 2009, Dumitru Pulbere a obţinut de la locul de bază de muncă venituri în valoare de 151.174 de lei, din activitatea pedagogică – 4.963 de lei şi din pensie – 49.680 lei.

În calitatea sa de judecător al CC, Pulbere a votat la 24 septembrie 2002 pentru sistarea procesului pentru controlul constituţionalităţii asupra unor prevederi ale Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat şi a Protocolului adiţional la Tratat, semnate la Kiev la 18 august 1999. Aceste două documente prevedeau înstrăinarea mai multor părţi ale teritoriului naţional al RM, printre care şi cel de la Palanca despre care se vorbeşte foarte mult în ultima vreme.

Victor Puşcaş

S-a născut la 18 iulie 1943, în satul Arioneşti, raionul Donduşeni. După absolvirea în 1964 a Şcolii de mecanizare, a lucrat ca mecanizator şi apoi ca lăcătuş în regiunea Omsk.

Au urmat, în perioada 1966-1971, studiile la Facultatea de Drept, USM, şi la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova. După absolvirea studiilor universitare, exercită funcţiile de consultant superior la Ministerul Justiţiei şi de judecător, apoi preşedinte al judecătoriei raionale din Râbniţa.

În anul 1977 devine membru al Judecătoriei Supreme a RSSM, ocupând în perioada 1985-1989 funcţia de preşedinte al acestei instituţii. Fiind membru al Partidului Comunist din Moldova, este ales deputat în Sovietul Suprem al RSSM în legislaturile XI şi XII. A exercitat paralel cu activitatea judecătorească şi funcţia de preşedinte al Comisiei de Revizie a PCM (1986-1990). Între anii 1989 şi 1994, Victor Puşcaş a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM, apoi al Parlamentului Republicii Moldova. La 5 aprilie 1994, a fost numit ministru pentru relaţiile cu Parlamentul în guvernul Sangheli (2).

Renunţă la activitatea politică în 1995; i se conferă gradul superior de calificare al judecătorului şi este numit la 24 februarie 1995 preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie (1995-2001). Concomitent, este şi preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (noiembrie 1998 – februarie 2001).
Din 2001 este judecător al CC. În perioada 2001 – 2007 deţine funcţia de preşedinte al CC.
Victor Puşcaş a fost decorat cu medalia „Meritul Civic” (1996) şi Ordinul Republicii (1999).

În calitatea sa de judecător la CC, Puşcaş a votat la 24 septembrie 2002 pentru sistarea procesului pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat şi a Protocolului adiţional la Tratat, semnate la Kiev la 18 august 1999. Aceste două documente prevedeau înstrăinarea mai multor părţi ale teritoriului naţional al RM, printre care şi cel de la Palanca despre care se vorbeşte foarte mult în ultima vreme.

Petru Răilean

S-a născut la 23 octombrie 1948 în satul Cişmea, raionul Orhei. În anii 1970-1975 îşi face studiile la Facultatea de Drept, USM. În anii 1976-1985 exercită funcţia de judecător la judecătoriile raionale Hânceşti şi Grigoriopol.

Din 1985 până în 1997 deţine funcţia de judecător în Colegiul Penal şi cel Civil ale Judecătoriei Supreme a R. Moldova.
În perioada 1995-1996 este preşedinte al Comisiei Electorale Centrale, funcţie pe care o deţine şi în 2004-2005.

Din 1997 până în 2008 este preşedinte al Curţii Economice de Apel. În anii 1997-2003 este membru al Consiliului Superior al Magistraturii, membru al Plenului Judecătoriei Economice a Comunităţii Statelor Independente.

La 15 octombrie 2008 a fost desemnat în funcţia de judecător al CC pentru un mandat de şase ani.
Este distins cu medalia „Meritul Civic” (1998) şi ordinul „Gloria Muncii” (2003).

Numele lui Răilean a figurat într-o hotărâre a Curţii de Conturi cu privire la auditul efectuat la Curtea de Apel Economică. Conform actului, în calitatea sa de preşedinte al instanţei, Răilean ar fi admis în perioada 2006-2007 prejudicii bugetului statului de peste 600.000 de lei, bani cheltuiţi nejustificat pentru reparaţia edificiului instituţiei pe care o conducea.

Amintim în context că, la fel ca şi alţi membri ai CC, în 2009, Răilean a primit în dar din partea lui Voronin un ceas.

Elena Safaleru

S-a născut la 21 iunie 1950 în oraşul Chişinău. Din 1969 până în 1971 este profesoară la Şcoala medie Suric din raionul Cimişlia. În 1971 este angajată la Judecătoria Supremă în calitate de secretar al şedinţelor judiciare. În perioada 1973-1979 este consultant la Direcţia organelor judiciare a Ministerului Justiţiei, concomitent îşi face studiile la Facultatea de Drept, USM.
Din 1979 până în 1985 activează în calitate de consultant pe dosare penale, consultant superior în Secţia de generalizare a practicii judiciare a Judecătoriei Supreme a R. Moldova.

În 1985 este desemnată judecătoare la Judecătoria Supremă a R. Moldova pentru un mandat de cinci ani. În perioada 1990-1997 deţine funcţia de procuror în secţia pentru contribuirea la exercitarea justiţiei în instanţele judecătoreşti în cauze penale a Procuraturii Generale.
În anii 1997-2001 exercită funcţia de judecător-asistent la Curtea Constituţională. Din 2001 şi până în prezent este judecător la CC.
Deţine Titlul onorific „Om Emerit” (2000) şi Ordinul „Gloria Muncii” (2005).

În calitatea sa de judecătoare la CC, Safaleru, împreună cu colegii săi Puşcaş şi Pulbere, a votat la 24 septembrie 2002 pentru sistarea procesului pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Tratatului dintre Republica Moldova şi Ucraina cu privire la frontiera de stat şi a Protocolului adiţional la Tratat, semnate la Kiev la 18 august 1999. Aceste două documente prevedeau înstrăinarea mai multor părţi ale teritoriului naţional al RM, printre care şi cel de la Palanca despre care se vorbeşte foarte mult în ultima vreme. La fel ca şi alţi membri ai CC, în 2009, Safaleru a primit în dar un ceas din partea lui Voronin.

Valeria Şterbeţ

S-a născut la 15 noiembrie 1946 în satul Miciurin, raionul Drochia. Din 1966 până în 1967 este profesoară.
În anii 1967-1972 îşi face studiile la Facultatea de Drept, USM. În 1972 este consultantă superioară la Ministerul Justiţiei. Din 1973 până în 1984 este judecătoare, preşedintă a Judecătoriei raionului Ungheni. Din 1984 până în 1996 deţine funcţia de judecătoare la Judecătoria Supremă a R. Moldova.
În 1995 şi 1997 este secretară a Comisiei Electorale Centrale. În 1996 este desemnată judecătoare la Curtea Supremă de Justiţie. În 1998 devine vicepreşedinte al CSJ. În perioada 1999-2001 este ministru al Justiţiei. Din 2001 până în 2005 este preşedintă a CSJ şi preşedintă a CSM. La 15 februarie 2007 este numită judecătoare a Curţii Constituţionale pentru un mandat de şase ani.

Este distinsă cu medalia „Meritul Civic” (1996), Ordinul „Gloria Muncii” (2001). În 2006 preşedintele Voronin o decorează cu Ordinul Republicii (2006).

Numele Valeriei Şterbeţ figurează într-un raport al Curţii de Conturi din 2006 care se referă la auditul efectuat la CSJ în perioada 2004-2005. Astfel, în perioada menţionată, pe când CSJ era condusă de Şterbeţ, instituţia a încheiat un contract pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie a sediului CSJ cu o firmă care a exagerat costul lucrărilor cu 733,3 mii de lei. La fel ca şi alţi colegi ai săi, Şterbeţ a primit în 2009 un ceas de la Vladimir Voronin.

The following two tabs change content below.

Jurnal de Chișinău

Ultimele articole de Jurnal de Chișinău (vezi toate)